„Iubiților, Dumnezeu nu are nevoie de nimic și de nimeni, fiindcă Lui nu-I lipsește nimic. De aceea, nu-I oferiți rugăciuni și canoane într-un mod exterior pentru a satisface dreptatea dumnezeiască pe care ați jignit-o, ca să vă împăcați, chipurile, cu mîniosul Dumnezeu. Numai prin acestea nu dobîndești nimic. Ai păcătuit? Simți povara păcatului? Te mustră conștiința? Caută să te ușurezi. Caută să oprești mustrarea conștiinței.Părintele duhovnicesc este singurul doctor.
Atunci cînd de îmbolnăvim, învață Apostolul Iacov, cere, rugăciuni, dar suntem unși și cu untdelemn (Iacov 5:14). La fel și voi, căutați leacul, și cereți rugăciuni Sfinților ca să se roage pentru voi, împreună rugîndu-vă și voi.
E vorba de o naștere din nou lăuntrică, e vorba de o viață în virtute și smerenie, e vorba de o relație strînsă cu Dumnezeu, e vorba de desăvîrșire și sfințenie. Împărtășindu-ne de unele ca acestea, luăm de pe acum parte la viața veșnică. Dacă nu ne nevoim pentru aceasta, zadarnice sunt rugăciunile Părinților duhovnicești pentru noi, deșarte se fac canoanele de pocăință, acatistele și alte rugăciuni de acest fel, se zădărnicesc și cele patruzeci de Liturghii atunci cînd sunt săvîrșite pentru o persoană nepocăită, care nu s-a împăcat cu Dumnezeu și care trăiește încă în păcat. Ne mîntuim prin zdrobirea inimii și spovedanie sinceră.”
Sfîntul Nectarie din Eghina
Sursa: „Familia Ortodoxă” noiembrie Nr. 11(94)/2016 p.15
