Scădere record a consumului de alcool în SUA

Pentru prima data în istoria SUA, majoritatea americanilor cred că nici măcar consumul moderat de alcool nu este benefic pentru sănătate. Doar 54% dintre americani declară că mai consumă băuturi alcoolice. Este cel mai mic procent din ultimii aproape 20 de ani. Însă drumul până la aceste concluzii a fost unul lung.

Dacă în trecut se vorbea despre „paharul de vin” ca despre ceva inofensiv, chiar benefic pentru sănătatea cardiovasculară, oamenii privesc cu mai multă prudenţă acest obicei. Tot mai mulţi americani renunţă la alcool, arată un sondaj recent condus de Gallup. Agenţia monitorizează din anul 1939 comportamentele legate de consumul de alcool, iar opiniile despre impactul asupra sănătăţii, din 2001. Cel mai recent sondaj, realizat în perioada 7–21 iulie, confirmă că atenţia faţă de propriul trup și dorinţa de a trăi sănătos sunt în creștere.

Scădere constantă

Între anii 1997 și 2023, procentul celor care beau se menţinea constant peste 60%. În 2023 a fost de 62%, în 2024 a coborât la 58%, iar acum a atins pragul-record de 54%. De-a lungul timpului, mai puţin de 10 sondaje au arătat o rată sub 60%, printre care și prima măsurătoare din 1939 (58%) și un minimum de 55%, consemnat în 1958.

În schimb, cele mai ridicate procente – între 68 și 71% – s-au înregistrat în perioada 1974-1981, ani marcaţi de o cultură mult mai permisivă.

Astăzi însă peisajul arată diferit: o dorinţă crescută de a trăi mai sănătos pare să îi îndemne pe tot mai mulţi americani să renunţe la paharul de alcool.

Schimbarea perspectivei

Datele recente arată o schimbare fără precedent la modul în care americanii privesc alcoolul. În aproape 90 de ani de sondaje Gallup, agenţia nu a putut identifica o altă tendinţă similară.

Schimbarea este vizibilă în mod special în rândul femeilor, unde consumul a coborât de la 62%, în 2023, la 51%, astăzi – o diferenţă de 11 puncte procentuale. În rândul bărbaţilor, scăderea este mai modestă, de 5 puncte (până la 57%). La fel, adulţii albi nehispanici au înregistrat o scădere de 11 puncte procentuale, în timp ce pentru persoanele de culoare procentul a rămas aproape neschimbat, în jur de 50%.

Tinerii, care deja în urmă cu un deceniu erau mai rezervaţi în privinţa alcoolului, au accelerat această tendinţă: de la 59%, în 2023, la doar 50%, astăzi. Astfel, pentru prima dată, tinerii beau mai puţin decât generaţiile de mijloc și chiar decât mulţi dintre cei mai în vârstă. Adulţii de vârstă mijlocie și cei mai în vârstă au început și ei să își schimbe treptat perspectiva, însă rămân în urmă faţă de tineri.

Interesant este și contrastul politic: dacă în ultimele decenii nu existau diferenţe mari între partide, în ultimii doi ani s-a produs o schimbare clară. Consumul raportat în rândul republicanilor a scăzut cu 19 puncte, ajungând la 46%, în timp ce la democraţi procentul a rămas aproape neschimbat, în jur de 61%.

Există și un asterisc

Chiar dacă tot mai mulţi americani cred că băutul „cu măsură” dăunează sănătăţii, acest lucru nu înseamnă neapărat că ei renunţă complet la alcool. Aproximativ 55% dintre cei care văd riscuri în consumul moderat beau oricum, o proporţie aproape identică cu a celor fără asemenea îngrijorări (54%).

Diferenţa apare însă la frecvenţă și cantitate: doar jumătate dintre cei preocupaţi de sănătate spun că au băut în ultimele șapte zile, comparativ cu 69% dintre cei fără rezerve. Iar cei dintâi consumă, în medie, mai puţin: 4,5 băuturi pe săptămână, faţă de 6,4.

Această transformare profundă, observată la diferite grupuri sociale, vârste și orientări politice, pare să indice o nouă conștiinţă naţională: tot mai mulţi americani aleg să își protejeze sănătatea și să privească cu mai multă seriozitate darul vieţii.

Ce explică totuși schimbarea?

Scăderea consumului de alcool în Statele Unite nu pare să fie rezultatul unei „înlocuiri” cu alte substanţe care modifică dispoziţia – cum ar fi marijuana recreativă, legală astăzi în aproximativ jumătate dintre state. Deși utilizarea marijuanei este mai ridicată decât acum un deceniu, în ultimii patru ani nivelul a rămas relativ constant și, prin urmare, nu explică faptul că tot mai mulţi americani aleg să renunţe la alcool.

Scăderea consumului, în ciuda lobby-ului global al producătorilor de băuturi alcoolice, se sincronizează însă cu apariţia unor studii știinţifice care au demonstrat că orice nivel de consum de alcool poate dăuna sănătăţii, contrazicând vechile recomandări ce sugerau că moderaţia ar putea aduce beneficii.

Lungul drum spre transformarea atitudinii

Pentru americani, dezbaterea privind consumul de alcool are ample rădăcini istorice. Ţara a trecut printr-un episod dramatic, am putea spune, secolul trecut, atunci când autorităţile au decis să interzică total consumul de băuturi alcoolice.

În anul 1920, cel de-al 18-lea Amendament al Constituţiei și Legea Volstead au introdus Statele Unite într-o eră a prohibiţiei. Obiectivul era eliminarea alcoolului din viaţa publică, pentru a combate astfel sărăcia și violenţa domestică asociate beţiei. Numeroase biserici și organizaţii creștine au sprijinit atunci prohibiţia ca parte din mișcarea pentru temperanţă (moderaţie), în care vedeau o șansă de redresare morală a societăţii.

Realitatea nu s-a lăsat însă modelată conform așteptărilor. După o scădere iniţială a consumului, interdicţia a copt o piaţă neagră în care barurile clandestine (speakeasies) și reţelele de crimă organizată au proliferat într-o măsură neașteptată. Așa se face că, în loc să vindece societatea de alcoolism, prohibiţia a înrăutăţit problemele sociale și economice ale populaţiei.

În 1933, după 13 ani de încercări eșuate, interdicţia a fost abrogată prin cel de-al 21-lea Amendament.

Un shift mental

Experienţa prohibiţiei a marcat puternic mentalul colectiv american, iar societatea a asimilat în cel mai profund mod ideea că soluţiile radicale nu sunt întotdeauna un răspuns potrivit la problemele sociale. De aceea, ultimele decenii au abordat problema alcoolismului și a problemelor derivate din consumul necontrolat de băuturi alcoolice dintr-un unghi nou, mutând accentul pe educaţie, informare și responsabilizarea personală.

Societatea americană asistă azi la un fenomen care are șanse să atingă ceea ce își propusese prohibiţia, dar nu cu ajutorul legii, ci al schimbării de mentalitate. Dacă, în anii 1920, statul dorea cu atâta ardoare schimbarea încât era dispus chiar să o forţeze, în anii 2020 schimbarea vine natural, dinspre individ spre societate.

În domeniul spiritual, această recalibrare socială are o paralelă foarte evidentă în schimbarea inimii prin lege versus prin har. Prohibiţia a încercat să producă schimbare prin forţa legii, iar ceea ce a reușit a fost ca, pe termen scurt, să obţină mici rezultate și uriașe consecinţe nedorite. În oglindă, Legea, în accepţiunea biblică, poate opri un comportament cu ajutorul fricii de pedeapsă, fără să aibă forţa de a transforma dorinţele profunde ale inimii.

Ceea ce se întâmplă astăzi în America pare a fi rezultatul unei forţe care acţionează din interior, nu al unei interdicţii exterioare. Adevărata schimbare vine din convingere și tot mai mulţi americani se conving că băutura, chiar și „cu măsură”, taxează scump sănătatea și relaţiile.

Poate însă că scăderea aceasta a consumului este și un semn discret al unei căutări mai profunde, la care oamenii au descoperit că paharul nu aduce răspuns. Alcoolul vine cu o promisiune de relaxare, de liniște, de ușurinţă în relaţii. Însă realitatea consumului nu poate fi decât departe de acest rezultat. În schimb, vieţile schimbate de primirea invitaţiei lui Hristos: „Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi și împovăraţi, și Eu vă voi da odihnă” (Matei 11:28) sunt o dovadă că promisiunea lui Dumnezeu este o promisiune ţinută.

www.semneletimpului.ro