Bună ziua, Sinţiţi Părinţi, nu-i uşor deloc ceea ce urmează să vă povestesc, o să încerc să fiu cât mai concisă. Am 33 de ani şi sunt căsătorită de 9 ani, am un băieţel de 7 ani, care este lumina ochilor mei. Până acum par a fi o femeie şi o mamă împlinită, dar nu este deloc aşa. Datorită situaţiei din ţară am decis de comun acord cu soţul ca el să plece să lucreze în Italia, pe când băiatul avea 1 an, timp de şase ani am stat singuri, revăzându-ne doar 2 săptămâni pe an, insuficient timp ca să putem rămâne o familie. Nu vă pot povesti aceşti ani de frământări, de griji, de lacrimi. Anul trecut după multe rugăciuni și Sfântul Maslu, Bunul Dumnezeu ne-a trimis o bucurie, soţul meu ne-a chemat la el în Italia. Totul părea să înceapă a fi ceea, ce îmi doream, o familie doar că minunea a durat puţin. În noaptea de Crăciun mi-a spus raspicat că nu însemn nimic pentru el, că este cu mine doar pentru băiat, că a jucat teatru in tot acest timp. Nu vrea să divorţeze, după părerea lui se poate trăi şi aşa, în ochii societăţii o familie, iar în casă doi străini. Părinte, am ajuns la capătul puterilor, dar pentru fiul meu sunt capabilă să îndur toate umilinţele, doar ca el să crească şi alături de tatăl lui. Am ajuns un străin printre străini. Îmi este foarte greu, dar când îl văd pe băiat că râde şi se joacă cu tatăl lui, atunci mai prind un pic de putere să merg înainte. Mă rog la Bunul Dumnezeu să pot să-mi reunesc familia şi ca soţul meu să mă vadă cu alţi ochi, nu ca pe o străină. Ştiu că a stat în acest timp cu altă femeie şi a recunoscut şi el, o persoană din acelaşi oraş cu mine, chiar din cartierul apropiat locuinţei mele. Am suferit 6 ani de singurătate, de neputinţă, de dor. Şi acum că suntem împreună sufăr la fel. Vă rog daţi-mi un sfat. Încerc să ţin Postul Paştelui, dar numai de la mâncare, în rest din păcate nu pot, pentru că nu-l pot refuza şi aşa relaţia noastră este ca şi inexistentă. Mulţumesc că aţi citit mesajul meu, Bunul Dumnezeu să vă dea putere să ne îndrumaţi şi pe noi cei rătăciţi.
- Monica a întrebat 13 ani ago
- last edited 10 luni ago
- You must login to post comments
Of soră… Grea cruce mai duci și sincer, chiar nici nu știu ce să vă pot spune. Copilul crește, în curând va înțelege toată fățărnicia dintre voi și… o să-l doară. În același timp, după cum ne învață Sfânta Scriptură, unicul motiv pentru divorț, poate fi doar infidelitatea în familie. Astea toate pe de o parte. Pe de altă parte, Hristos ne îndeamnă să ne ducem Crucea cu răbdare, așa cum a dus-o chiar El. Să nu tăiem nimic din ea și știm, că Dumnezeu pune Crucea pe umerii celor puternici și știm că Dumnezeu pe cine iubește, pe acela pedepsește. Important, să nu deznădăjduim, important să căutăm mântuirea aproapelui…
Eu zic, dacă nu ve-ți înceta în rugăciuni și în nădejde la bunul nostru Dumnezeu și dacă o să vă duceți Crucea cu răbdare, Tatăl nostru vă va răsplăti, pentru că iubire este. Și nu uitați, că prin rugăciunile femeii credincioase, se mântuiește bărbatul necredincios.
Preot Iulian Rață
- Guest a răspuns 13 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.