Mahalia

Sărut mîna părinte ! Cu 4 ani în urmă a început această patimă, malahia sau masturbarea să-mi mănânce sufletul. Aveam undeva 11 ani, acum am 15 ani . Mă uitam la diferite videoclipuri de muzică la televizor în care dansau fete aproape goale. De la început doar videoclipuri priveam pe urmă vream să văd mai multe. Am găsit nu știu de pe unde un disc de porno, şi l-am privit odată, pe urmă a doua oară. Privindu-l aşa de mai multe ori am vrut să simt aceasta nu doar cu gândul ci să-l pun în practică cu mâna. Am încercat să mă masturbez prima oară şi mi-a plăcut, pe urmă a doua oară mi-a plăcut şi mai tare, aşa crescând această plăcere în mai mulţi ani. Eu nu am stiut că este un păcat destul de grav, dar nu mă oprea aceasta tot mă masturbam mai departe. Peste 2 ani după ce am început masturbarea, aveam 13, îmi plăcea din ce în ce mai mult. Cînd aveam 14 ani, adică deja trecuseră 3 ani de cînd am început mi-am dat seama că-s dependent de filmele pornografice şi de masturbarea, căci filmele porno te ajută mai repede să te exerciţi. Dar ştiind că-s dependend de aceasta tot continuam să fac căci îmi plăcea din ce în ce mai tare. Dacă la 11 ani făceam 1 sau 2 ori pe săptămînă, atunci la 14 ani făceam 3 sau 4 ori pe zi. Acum în toamnă 2009 aveam 14 ani căci ziua mea este pe 3 mai, am împlinit 15 acum, apoi toamna aceasta în, octombrie 2009, am ajuns la aceea că făceam chiar şi 4 ori pe zi, şi o făceam în fiecare zi, rar când se întîmpla să sar peste 1 zi sau 2.  În noiembrie 2009 mi-am dat seama că deja nu vreau să mai practic această patimă grea, nu mai vreau să fac acest păcat greu, nu mai vreau să-L supăr pe Dumnezeu. Şi am început chiar a doua zi să nu mai fac,a trecut o zi nu am dus dorul dar a doua şi a treia zi deja nu mai puteam răbda tot ce vedeam mă exercita şi iarăşi o făceam. Nu pot să trec peste aceasta, e destul să treacă 2 sau 3 zile şi gata tot ce văd mă exercită, gândurile nu mă lasă nici pe o secundă ducându-mă în această eroare şi încep s-o fac, după aceea îmi dau seama ce-am făcut şi îmi pare rău şi iarăşi vreu s-o încep de la început acest război cu trupul, peste 2-3 zile iarăşi nu mai pot şi o fac. Interesant lucru că prima nu mă atrage a doua zi puţin mă atrage, a treia zi deja nu mai pot, la a patra zi nu am ajuns. M-am dus la biserică să-mi împărtăş păcatul , venind rândul meu la mărturisire parcă ceva îmi bagă în minte şi mi-i ruşine să-i spun preotului de cele înfăptuite. Eu vreau să scăp de această dependenţă.Vă rog părinte fiţi milostiv, pentru numele Lui Dumnezeu, îndrumaţi-mă, spuneţi-mi ce să fac? Ce trebuie să fac ca Dumnezeu să mă ierte?