suferinta

Hristos A Înviat! Părinte, îndrăznesc să vă spun pe scurt suferinţa ce o am acum şi am avut-o toată Săptămâna Mare. Îmi dau seama că am greşit enorm în relaţia cu prietenul meu, relaţie ce a durat 2 ani. Vreau să vă spun că deşi îl iubeam mă comportam rece şi eram certăreaţă din nimicuri, iar el îmi tolera mereu această atitudine pe care rar mi-o împărtăşa, el preferând să o discute cu fratele său care este preot şi cu părintele duhovnic. Vă spun cinstit că îi spuneam mereu să rămânem doar prieteni, deşi nu asta îmi doream, era doar o formă prin care voiam să-mi întăresc convingerea că mă iubeşte şi că niciodată nu va renunţa la mine. Dar într-o zi când am revenit cu acestă ideie nu a mai putut, s-a resemnat, repet eu nu-mi doream acesta. La momentul când mi-am dat seama că el este confuz şi nu îşi mai doreşte, am fost cuprinsă de o nespusă durere, a fost momentul în care am conştentizat câte am greşit în relaţia noastră, am recunoscut şi i-am spus că am greşit şi vreau să mă corectez.. dar el era în continuare confuz şi îmi spunea că nu ştie ce îşi mai doreşte. Cu toate că îmi spunea că el cu mine îşi doreşte să întemeieze o familie şi vrea să fim împreună pentru todeauna, a sosit momentul să-mi spună că el poate depăşi acestă situaţie cu uşurinţă, că eu prin atitudinea mea l-am pregătit pentru acest sfârşit. Părinte, eu îl iubesc, simt asta şi în acelaşi timp mă doare enorm că n-am ştiut să mă comport cum trebuie, să apreciez ce aveam lângă mine sau să îi arăt ce simt. Eu nu m-am pregătit pentru un astfel de sfârşit, aveam alte aşteptări. Acum cei doi preoţi îi spun că dacă este să fiu a lui, aşa va fi, chiar dacă va fi peste câţiva ani. Eu nu mă pot obişnui cu ideea. Mă simt foarte necăjită, descurajată, simt cum mă trec. Am 20 de ani şi tot ce sper este ca Domnul să nu mă lase, mă doare cumplit că nu mai suntem împreună. Pentru că în ciuda nemulţumirilor mele afişate eram fericită să am o persoană ca el alături, mai ales pentru că eu îmi doresc o persoană care să creadă în Dumnezeu, să aibă frică de El şi care să aibă principii morale. Vă rog să vă rugaţi şi pentru mine, iar dacă vreţi, ajutaţi-mă cumva.