Despre avort

0
0

Bună ziua, Părinte. Am o problemă care mă frământă și de multe ori mă și doare. Mi-am dorit foarte mult să am copii dar din păcate am avut două sarcini pe care le-am pierdut una la două luni și cealaltă la patru luni. Psihic dar și fizic am suferit la pierderea lor. Cineva îmi spunea că nu ne-a binecuvântat Dumnezeu să avem copii, dar în schimb mi-a oferit un minunat băiat pe care l-am înfiat și de 13 ani îl creștem cu dragoste. Știu că avortul e un mare păcat, nu l-am dorit și totuși s-a întâmplat. Îmi port pe umeri acest mare păcat chiar dacă s-a întâmplat fără voia mea? Am botezat 4 băieți și caut mereu să-i ajut cât pot pe cei sărmani. Oare ce aș putea să fac să am liniștea interioară în această privință? Vă mulțumesc pentru timpul ce mi-l acordați să citiți și să răspundeți la acest mesaj.

  • Maria a întrebat 12 ani ago
  • last edited 2 săptămâni ago
  • You must to post comments
0
0

Bună să vă fie inima. Surioară dragă și scumpi cititori. Pierderea sarcinii nu este și avort intenționat. Pierderea sarcinii și mai ales atunci când este urmat de lacrimi și durere nu trebuie să ne îndepărteze de nădejdea în iertarea lui Dumnezeu. Vă spun un lucru: continuînd să vă mustrați în ppropria conștiință, mai ales după ce ați fost pe la biserică, sau preot, și v-ați cerut iertarea veți ajunge să cădeți în păcatul neîncrederii în mila lui Dumnezeu. Lăsați cele ce au fost cu trecutul. Mulțumiți lui Dumnezeu și pentru trecut și pentru prezent rămânând în rugăciune pentru viitor. Toate prin ce trecem sunt spre a noastră întărire. Faceți fapte demne de mântuire și nu mai stați cu privirea la trecut. Lăsați Dumnezeu să le judece! Voi rugați-vă doar pentru ca toate să fie din voia Lui.

Rugăciune la pierderea sarcinii cu voia sau fără de voie

Cu râvnă întru Domnul
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie

  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.