Ei frate. După cum se vede pentru tine postul nu e spre creștere ci e un chin. De era să fie spre zidire era să îi găsești singur răspunsul. Îmi este interesant cum ai fi răspuns tu la această întrebare, ca și seminarist? Răspunsul meu este: Să țineți postul recomandat de biserica locului. În cazul tău poți să alegi. Nu vei fi vinovat cu nimic. Poți să termini postul odată cu biserica în care ai început postul. Sau poti să continui până se termină postul în biserica locului în care ai venit să te odihnești. Dar. Dacă te decizi să nu îl ții în continuare, aflându-te pe teritoriul bisericii care își continuă postul, să ai în vedere și viața celor care te înconjoară. Ca nu cumva cei din jurul tău să postească și tu să ajungi să îi smintești. Să ai un comportament decent asemenea unui om care se sârguiește spre mântuire, mai ales că ești teolog seminarist. Și încearcă să înțelegi că postul nu e un chin ci un motiv de bucurie și fericire. La tine, după felul întrebării, e un chin. La ce mai postești dacă abea aștepți să se termine, numărând zilele. Mulți sfinți părinți au decis să își facă postul pe întreaga viață pentru a nu lăsa să se termine fericirea și bucuria lui, a postului. Acum vezi ceea ce ții tu: este înbucurător sau chinuitor.Ah, avea să uit: dar duhovnicul ai întrebat? Cum e cu legătura duhovnicului? Spor și succese la seminar. Sârguiește-te să aduni cât mai multă cunoștință pentru a deveni un bun misionar a lui Hristos.

Un post e spre mântuire și nu poate să fie nicidecum chinuitor.

Cu râvnă întru Domnul
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie