Suferinta

0
0

Bună Părinte, am 17 ani, și undeva în octombrie-noembrie împlinesc 4 ani de când iubesc un băiat cu care nici nu vorbesc, nimic. Îl iubesc foarte tare îl vâd când și cum, citeodată foarte rar, deja am ajuns în pragul disperării, nu știu ce să fac!!!!! Mă gândesc la sinucidere, dar nu pot s-o fac, cum apoi să mă prezint în fața Domnului cu asemenea păcat uriaș. Ce să fac? Ajutați-mă vă rog!! Nici nu știu măcar el mă iubește sau nu, ce pot să fac?? Spuneți-mi vă rog ceva niște rugăciuni să uit de tot, nu mă mai duce capul ce să fac, vă rog mult!

  • You must to post comments
0
0

Bună seara. Pentru început vreau să îți amintesc că Iisus Hristos ne-a spus că păcătuirea cu gândul e de aceiași natură cu înfăptuirea gândului. Oare deja cum te ve prezenta în fața Judecătorului, care este Domn al dragostei. Îmi pare rău să aud așa ceva de la tine. Ești om care nu mai are încredere în puterea lui Dumnezeu. Pentru tine doar tu mai ești Dumnezeu. Ori aceasta nu se poate. Trebuie să avem încredere în Dumnezeu. Dar ce să îți spun eu. Pentru tine cuvântul frumos despre Domnul nu are valoare. Tu aștepți să îți spun cum să faci să fii cu acel băiat. Doar tu nu aștepți să îți spune: „Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate celelalte vi se vor adăuga vouă”. Surioară …! 17 ani e începutul frumuseții. Și pentru cei care rămân în Hristos această frumusețe va deveni și împlinitoare deplină. De aceea îți spun doar atât: mergi la duhovnic. Ca nu cumva să ai cădere și mai mare dar și pentru că în ajutorul tău duhovnicul va folosi înțelepciunea cea hristocentrică.

Și toate le vei lămuri cum nu te aștepți tu.

Cu râvnă întru Domnul
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie

  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.