Sărut mâna părinte! Am o întrebare care mă frământă de ceva timp, și al cărui răspuns încerc să-l găsesc. Știu că a-ți vorbi semenii e un păcat. Se întâmplă însă atâtea lucruri neplăcute în viață, încât deseori dacă nu vorbești familiei sau prietenilor despre problemele tale, simți că explodezi. Cui să ceri o părere, sau să îți spui durerile dacă nu celor apropiați… În momentul în care îți expui necazurile se ivește problema de care vă spuneam; clevetești de fapt, sau aștepți compasiune sau un sfat? Omul este o ființă socială, ar trebui să fii ermetic ca să nu faci astfel de păcate? Nu poți nici să-ți confiști părintele duhovnic ca să îi spui fiecare problemă a ta. Le are și dânsul pe ale lui. Deci ce ramâne de făcut? Să taci și să devii deprimat închizându-te în tine, sau să încerci prin comunicarea cu cei dragi și apropiați ție să treci mai ușor peste problemele de zi cu zi?
- Eugenia a întrebat 13 ani ago
- last edited 8 luni ago
- You must login to post comments
Bună ziua. Faceți-vă prieten pe Hristos. Nimeni nu poate să fie mai bun decât El. Și ceea ce spui despre relația cu duhovnicul e o prostie. Părintele duhovnic mereu își poate face timp, desigur că aceasta atunci când sunt întrebări foarte importante. Și nu încercați să faceți rânduială în treburile părintelui duhovnic. Mergeți la el cu orice problemă aveți. Iar pe cele mici să le înnecăm în rugăciune.
Doamne ajută.
Cu râvnă întru Domnul,
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie
- Guest a răspuns 13 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.
