0
0

Părinte, tatăl meu are o amantă de câțiva ani, eu am aflat acu’ 3 ani. Vorbește cu dânsa la telefon când e acasă cu noi, crezând că nu știu cu cine vorbește, inventează mereu felurite scuze de a plecă (ba la pescuit, ba până într-o localitate, etc), ca să se întâlnească cu ea, cred că și locuiește cu ea, trăiește un soi de viață dublă. Treptat, a scăzut considerabil în ochii mei, nu mai vreau să am de a face cu dânsul. Efectiv îmi provoacă scârbă starea asta de adulter. Mama nu știe nimic, eu sufăr de anumite tulburări de personalitate/emoționale și nu gestionez deloc bine astfel de situații. Nu știu cum să acționez în continuare. Doamne ajută.

  • a întrebat 12 ani ago
  • last edited o săptămână ago
  • You must to post comments
0
0

Ceea ce ar trebuie să lucrezi tu acum este să cercetezi bine situația și să vezi de aste așa cum presupui tu. Nu e bine să învinuim un om pe nedrept. Și dacă aduci dovezi clare acestui caz atunci să discuți direct cu tata și să îl rogi să înceteze. Căci faptele lui sunt modele de viața pentru tine și nu ai vrea să îi urmezi calea. Dar și păcatul părinților și necăința pentru ele aduce pedeapsă urmașilor lui, adică pentru voi. Și toate acestea să fie făcute cu duh de dragoste și cu dorință de a fi ajutat, nu cum spui tu că deja ajunge să te stăpânească păcatul: scârba față de tata. Să urăși păcatul nu și pe om. Omul trebuie ajutat.

Doamne miluiește și ne mântuiește.

mag. Vitalii Mereuțanu

  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.