inselare

0
0

Bună ziua! De curând m-am căsătorit din dragoste cu băiatul care l-am iubit și îl iubesc cel mai mult, și spre fericirea mea el cu aceleași mari sentimente îmi împărtășește dragostea. Ne cunoaștem de un an, și în acest an ne-am iubit la distanță pentru că serviciul său nu i-a permis decât de 3 ori să ne vedem pe parcursul acestui an. Tot timpul am avut sentimente mari pentru el, și el pentru mine, am ținut strâns legătura, însă la un moment dat aceasta parcă se rupse, eu credeam că el are pe altcineva și m-am aruncat în brațele altuia care era lulea îndrăgostit de mine, mi-am înșelat iubitul. După ce s-a consumat faptul o lungă perioadă am căzut în depresie din cauza faptei urâte ce am făcut-o, vroiam să mă sinucid, mă mustra conștiința nu puteam să mi-o iert, m-ai ales când mă gândeam la prietenul meu și realizam ce am făcut îmi cădea cerul peste mine. Peste câteva luni împreună cu prietenul am hotarât să ne căsătorim pentru a ne putea consuma dragostea în cadrul familiei și bineînțeles săvârșind Taina Sfintei Cununii. Acum suntem împreună, suntem fericiți și planificăm în viitorul apropiat un copil, eu și acum nu pot să mi-o iert, mă simt vinovată față de el și nu știu cum să procedez ca să depășesc situația, nu pot să-i mărturisesc greșeala mea pentru că mi-i frică că nu o să mă poată ierta, o să dorească să ne despărțim, noi am vorbit pe așa temă și știu că nu mi-ar ierta-o. Întotdeauna am depus efort să fiu o bună creștină, eram foarte bine inițiața în ale credinței, însă am fost slabă atunci când am avut mai mare nevoie, am șchiopătat și mi-i frică de Dumnezeu, mi-i rușine în primul rând de El de cele făcute. Care este sfatul dvs? Mulțumesc anticipat!

  • Ana-Maria a întrebat 12 ani ago
  • last edited 3 săptămâni ago
  • You must to post comments
0
0

Și ne mai numim ortodocși. Suntem doar purtători de nume ortodoxe. Atât doar. Aceasta așa ca o mică mustrare. Iar de familie să aveți grijă. Să nu cumva să aduceți motive de distrugere a familiei. Iar pentru a vă împăca cu gândurile pe care le aveți vă poate ajuta Spovedania și Împărtășania. Iar ca să fii iertată pe deplin ți se cere pimul lucru să nu mai greșești. Dacă spui că nu poți să ți-o ierți: niciodată să nu mai calci pe urmele pe care ai mai fost. Și când va fi ocazia să aduci căință pentru cele ce ai făcut. Iar pe soț să îl iubești și mai mult decât s-ar cuveni să îl iubești. Pentru că ai un minus în fața lui. Și să reușești să fii iertată de Dumnezeu. Dacă vom aduce căință pentru păcate primim iertare însă ni se cere o condiție: „De acum să nu mai păcătuieşti, ca să nu-ţi fie ceva mai rău”. Și poate cu timpul, împreună cu duhovnicul veți putea să discutați și cu soțul pe această temă. Însă singură să nu încercați, pentru că nu cunoașteți tăria lui lăuntrică. Așa că cel mai bine să îl feriți dumneavoastră de cădere.

Hristos în mijlocul nostru.

mag. Vitalii Mereuțanu

  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.