parintii

0
0

Părinte vă rog spuneți-mi câteva cuvinte de alinare pentru a-mi liniști sufletul. Mulțumesc anticipat.

  • You must to post comments
0
0
Păi, frate Ioane, primul lucru pe care doresc să ți-l spun, e că nu părinții trebuie să asculte de tine, ci tu de părinți! Mai ales, la vârsta ta, este o lege pe care, oricât de mult nu ne-am dori să nu o respectăm, suntem datori să ținem cont de ea! Mai apoi, frate, dacă cinstit, e cazul să te uiți la propriile păcate, să te înveți a le corecta, și mai apoi, să încerci să-i luminezi și pe părinții tăi. Altfel lucrurile nu merg. Tot în privința părinților, ceva mai sus îi scriam unui frate de-al nostru, text, pe care cred că trebuie să-l citești și Dumneata: 

Este poruncă dumnezeiască frate, să-ți cinstești părinții. Sfânta Scriptură ne poruncește cu multă strictețe lucrul acesta și nu e de glumit. Știi, părinții nu nii alegem. Dacă prietenii, nii putem alege, apoi pe părinți, la sigur că nu… Iată de ce, se cuvinte să-i acceptăm așa cum sunt, cu toate metehnele lor și cu toate problemele lor. Și, e cazul ca să tragem anumite învățăminte. Adică, să cercăm ca noi, în relația cu copilașii noștri să nu fim la fel (în punctele cele rele, am în vedere).

Totodată, dragă frate vreau să te asigur, că părinții se pot schimba. Nu o singură dată am povestit în pagina dată despre tăticul meu, care vorbea multe prostii, înjura de Dumnezeu, etc. După multă rugăciune, după un dialog cu lacrimi sincere, după multe exemple, a fost posibilă schimbarea. Astăzi, tăticul meu nu mai înjură de Dumnezeu. Deci, e loc pentru răbdare frate și pentru dragoste! Apropo, exersează cu părinții aceste două virtuți. În viață, Doamne, cât de mare nevoie ai de ele!!!

Preot Iulian Rață
  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.