Plînsul

Bună seara, părinte. Am o întrebare despre plâns. Ştiu că plânsul e un dar de la Dumnezeu şi că trebuie să avem lacrimi de pocăinţă. Am plâns doar odata când mi-am dat seama cât de păcătoasă sunt şi cât de mult m-am depărtat de Dumnezeu. Dar mai apoi, nu am mai putut să plâng. Nu ştiu de ce. Uneori îmi lăcrimează ochii când mă rog, sau când ascult muzică despre Dumnezeu, dar nu plâng aşa cum se simte sufletul meu. Ştiu că inima mea plânge, dar de ce oare nu am lacrimi? Sau poate că mă sensibilizez prea greu. Sau încă nu am ajuns să conştientizez cât de gravă e problema mea? Mulţumesc mult, Sfinţiți Părinţi pentru sfaturile dumneavoastră, să ştiţi că îmi sunt de mare folos. Dumnezeu să vă ajute în toate!