Dragă soră, Pentru întemeierea unei căsătorii, cel mai important lucru e ca tânărul să aibă hotărârea de a deveni familist – o hotărâre fermă, să fie pregătit să-şi facă o familie. Foarte importantă este totodată şi crearea unor relaţii înainte de căsătorie între cei doi tineri – o perioadă de cunoaştere, de apropiere şi de trăiri comune.Desfrânarea îl lipsește pe om de harul lui Dumnezeu. Fiind lipsit de har, desfrânatul se lipsește și de pacea sufletească. Astfel de oameni sunt nevrotici și adesea neliniștiți. De ace­ea ei se și află tot timpul în căutare de noi aventuri și plăceri.Desfrânarea îl lipsește pe om de posibilitatea de a iubi cu adevărat. De obicei, cei vinovați de acest păcat nu pot să întemeieze o familie stabilă ți nici să educe copii sănătoși din punct de vedere moral.Abstinenta înainte de căsătorie ne apără tocmai de aceasta incercare de a ne rezolva în mod greşit problemele afective. Aşteptarea ne învaţă sa identificam problemele, sa le ţinem piept și sa încercăm sa le rezolvam.Păcatul ucide, păcatul aduce moartea iubirii. Unde lipseşte binecuvântarea lui Dumnezeu, omul are de suferit.Un băiat care te iubeşte nu va cere dovezi de iubire, el îţi va iubi sufletul şi tu îl vei iubi pe al lui. O asemenea căsătorie, o asemenea unire va fi binecuvântată de Dumnezeu, o asemenea căsătorie aduce în lume copii binecuvântaţi. Când doi tineri se dăruiesc înainte de căsătorie, dau dovadă de neîncredere, pentru că ce altceva ar însemna că e nevoie de un act fizic pe lângă cel sufletesc? Iar după acesta, băiatul nici nu o mai iubeşte atât de mult pe iubita lui. Scade respectul său faţă de ea, chiar dacă a fost dorinţa lui. Apar reproşurile, iar lumina care era mai înainte în ochişorii lor frumoşi se stinge. S-a stins inocenţa, bucuria, nevinovăţia.O iubire curată nu are nevoie de astfel de dovezi, iar dacă le cere, acolo nu este iubire curată. Dacă nu este biruită predispoziţia aceasta spre păcat , va continua şi în viaţa de familie, în căsnicie, unde nu va fi respectat căminul familial, denaturând frumuseţea căsătoriei.Se petrec atâtea tragedii din cauza asta! După ce fata se căsătoreşte, nefiind fecioară, soţul îi poate reproşa că n-a fost cuminte, o poate jigni, pentru că n-a ştiut să se păzească, şi este foarte dureros. Mai mult decât atât, soţul va avea mereu un spin în inimă, o durere sau o teamă, că gândul soţiei ar fi rămas la cel cu care a căzut în păcat înainte de căsnicie, chiar daca in realitate nu este aşa.

Prot Victor Mihalachi