tineri

Părinte Bună Seara şi rog de mă iertaţi pe mine păcătosul. Am o mică istorioară, tristă, dar nu am ce-i face. De la vârsta de 16-până la 20 de ani am practicat păcatul malahiei, cu greu dar am reuşit să mă lepăd de acesta, cu ajutorul Domnului prin rugăciune şi post. Eu păcătuind atâta timp am fost şi m-am spovedit la mănăstire şi părintele mi-a dat dezlegare la împărtăşanie, însă eu am citit că cei ce fac malahie să nu să se împărtăşească trei ani de zile, însă eu nu am ştiut de aşa ceva, şi luasem taina împărtăşaniei, a fost o greşeală aceasta, că eu cu trupul meu necurat am luat sângele Domnului nostru ISus Hristos? A trecut o perioadă, m-am început a întâlni cu o fată. De la bun început ne-am propus să trăim în taina curăţeniei, însă de păcătoşi ce suntem nu am reuşit, de la un sărut, de la o pipăire, mi-am aprins trupul sălbatic şi de multe ori am avut scurgeri părinte, spuneţi-mi cât de grav este acest păcat, şi cum se poate de scăpat de acesta? Cum e corect de procedat dacă sâmbătă seara am am avut scurgere, pot intra în biserică? Pot să mă apropii de cele sfinte sau nu? Cât timp nu am dreptul să mă ating de cele sfinte? mai mult ca atât părinte, mi s-a întâmplat că chiar în ziua în care m-am împărtăşăt am avut scurgere, e păcat mare acesta? Daţi-mi un sfat prietenesc preacinstite părinte, iertaţi-mă pentru aceste prostii, dar vreau să mă înţelegeţi că doresc să am o viaţă cu adevărat creştină. Mulţumesc şi rugaţ-ivă pentru mine păcătosul.