Tinerii se întreabă!

0
0

Bună seara Părinte! Vă deranjez și eu cu nedumeririle ce le am, pentru că, am nevoie de un sfat! Tare mă tem să nu pățesc și eu ca în acea pildă cu creștinul ce aștepta salvarea de la Dumnezeu și a primit-o de trei ori, dar în diferite moduri, dar le-a respins pe toate (istorioară ce o citesem si aici pe site odată). Îmi doresc și eu să mă căsătoresc, să fiu mamă, să am un soț creștin. Deși nu o dată am primit sfatul de a lăsa pe cele din lume și să merg la o mănăstire (am și stat vara la ascultare la o măicuță într-o mănăstire și cei drept mi-a plăcut, în special mersul la rugăciune noaptea). Dar eu cred (admit că pot greși) că trebuie mai întâi să simți și să dorești tu acest lucru, nu poți să mergi în mănăstire doar pentru faptul că te îndrumă cineva (asta dacă nu e vorba de duhovnic), sau în urma unei judecăți logice, făcând comparații. Revin la viața de zi cu zi, mereu am fost înconjurată de prieteni, dar niciodată nu am avut o prietenie durabilă! Ceea ce îmi doresc este să am alături un băiat cu frică și dragoste față de Dumnezeu! Adesea mă rog ca să întilnesc un băiat cu credință. Am avut un prieten (și mai suntem prieteni) care ar fi soțul bun, dar diferența de vârstă de 10 ani este pedica peste care nu am putut trece. Apoi am înțilnit și băiatul cu credință și cu intenții serioase de a intemeia o familie în frică de Dumnezeu, dar modul lui de a vedea viaţa în familie (soţia să stea acasă pentru a fi gospodină, fustă până la pământ şi baticul nescos din cap şi altele (nu pretind a fi feministă, pentru că uneori recunoşteam, aşa au trăit şi bunicile noastre și au fost adevărate creştine – dar tot bunul Dumnezeu m-a ajutat şi am devenit profesoară şi nu am putut brusc să renunţ la serviciu, pentru că asta era cerinţa şi căsătoria după nici trei luni de cunoaştere). Apoi o altă prietenie, cuminte, bun, dar departe de credinţă (şi nu cred că aș avea acea tărie să aduc pe cineva spre biserică, mai ales când omul singur nu arată nici cel mai mic interes). Într-o zi de sărbătoare spunând unui prieten că mă duc la biserică întrebarea lui a fost, destul de serioasă: nu cumva faci vraji, pui luminării să se ţină băieţii de tine? Iar la biserica băbuţele, au şi început a veni cu sfaturi de a merge la mănăstiri să plătesc dezlegare de cununie (căci nu prea vin tinerii pe la noi la slujbă şi ce s-au gândit că eu numai pentru căsătorie şi vin să mă rog). (Iată am relatat şi eu trei încercări ale mele). Prietenele adesea îmi spun că mi-am creat ”principii” şi din cauza aceasta nici nu pot să am o prietenie de durată, dar oare este păcat sau sunt acestea principii să îţi doreşti să ai o familie creştină, un soț cu care să mergi la Sfânta Liturghie, care să ştie ce înseamnă înfrânarea în timpul postului, cu care să te rogi împreună și să-i multumesti pentru toate lui Dumnezeu? Oare greșesc prin faptul că nu fac să dureze o prietenie dacă băiatul este departe de credinţă, (mai ales că de cele mai multe ori intenţiile băiatului sunt spre (nu greșesc dacă spun) ”pat”). Rudele îmi spun că am 25 de ani si am să rămân (vorba moldovanului) fată bătrână, sau ”alegi, alegi şi la urmă ai să culegi”. Cum e bine să procedez? Ajutaţi-mă să înţeleg, unde greșesc?! Cu iertare, Părinte, ca am venit cu un aşa text mare! Doamne ajută în toate!

  • a întrebat 11 ani ago
  • last edited 2 săptămâni ago
  • You must to post comments
0
0

Dragă soră, roagăl pe Dumnezeu să te lumineze , să trimită pe cel rânduit ție și să te facă să înțelegi care este el. Prin femeia credincioasă se va mântui și bărbatul necredincios, ne spune sfântul Ioan Gură de Aur. Odată ce ai fost atentă la acea istoriară pe care tot eu am scriso aici, o să mai scriu una, călătorind Iisus c u sfântul Petru pe pământ traversau un câmp cu grâul copt și bun de treerat, o fată sfârșea partea ei de secerat, drumeții au salutato cu salutul ; Doamne ajută, la care ea a răspuns , da să îmi ajute sau nu tot una sfârșesc deja, însă nu a fost acolo, că sa îmbolnăvit și așa nu a mai sfârșit partea ei de secerat. Mergând mai departe  au întâlnit o altă fată care abea a început să secere , au salutato și pe ea , după care au cerut puțină apă de băut, ea le-a zis că are dar e caldă, însî ei să aștepte la umbră că acuș le aduce de la izvor proaspătă. A fugit repede și a dus apă rece și ia servit, fiind întrebată cum de au lăsat lucrul servindui că are destul de mult de secerat , ea a răspuns că Dumnezeu o să mă ajute și voi sfârși, așa și a fost după ce a petrecut pe drumeți Domnul ia dat cuget și puteri și ea a sfârșit repede seceratul. Mai departe pe cale la umbra unui copac ședea un flăcău beat , leneș, și cânta, sfântul Petru văzândul trândăvind a luat un băț cu care la lovit pe leneș, Domnul la oprit zicândui: Petre nu da ras că o să primești cu vârf înapoi. Petru indignat a zis Domnului, da Doamne dar cum se poate toți muncesc dar el servit , leneș , stă întis la umbră și trândăvește. Peste câțiva ani Domnul cu Petru apostolul credincios și iubitor se întorcea u pe aceiași cale înapoi, înoptând la o margine de sat au bătut la ușa unei case, a eșit o femei și ei sau cerut să le permită de a înopta macar pe prispa casei, la care femeia lea zis că poftim dar are o problemă că soțul cam servește și e scandalos. Ia primit , ia ospătat lea dat apă de sa-u spălat , și ia culcat în cămara de oaspeți. La o bucată de noapte bărbatul beat a sosit acasă. Văzând că sunt străini în cămara de oaspeți a luat un băț și sa apucat săl bată pe cel care dormea la margină, după ce au rupt de el bățul sau dus după altul. Sfântul Petru fiind la margină îi zice Domnului: Doamne dă să trec la perete că ma răzbit cu bătaea, Domnul îi permite și se schimbă cu el, bărbatul vine cu alt băț și zice pe cel de la margină l-am bătut ea să îi dau câteva și celui de la perete. Așa Petru a mai câștigat câteva. Dimineața bărbatul scandalos sculânduse și înțelegând ce a făcut au plecat repede de acasă la muncă de rușine. Femeia și-a cerut ertare de la oaspeți pentru nelegiuirile soțului, ia ospătat , le-a pus câte ceva în traistă și ia petrecut, pe cale Petru văicărânduse de durere se plângea Domnului pentru cele care avut să le pățiască. Domnul atunci îi aduce aminte că când au trecut pe acea cale au găsit acea fată cuminte și harnică care secera , a sta era soția acelui bărbat scandalos, iar bărbatul era acel leneș de sub copac, atunci ia adus aminte lui Petru despre acea bătaie care a primito în schimbul că la bătul atunci pe bărbatul de sub copac.Petru sa indignat ! Doamne cum se poate o femeie așa de cuminte și harnică cu un leneș ca el să trăiască? Mântuitorul ia zis așa este Petre un bou și o belea. Deci aici ajungem la acele cuvinte ale sfântului Ioan, prin femeia credincioasă se va mântui și bărbatul necredincios. Deci îndrumarea noastră este să rogi pe Dumnezeu ca să îți rânduiască un soți care știe El că îți va fi potrivit, pe care să îl rabzi toată viața fiindui fidelă, și purtând crucea încredințată.

Prot Victor Mihalachi

  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.