Bună seara, părinte! Am multe frământări pe suflet și am hotărât să vi le scriu. Sunt un tânar de 25 de ani cu multe scopuri și dorințe în viața aceasta. Dar mă opresc la o simplă întrebare: Oare scopurile mele sunt pe placul lui Dumnezeu? Majoritatea de vârsta mea au aceleași dorințe, să-și găsească un lucru bine plătit și pe placul lor și timpul liber să fie erosit cu diferite activități distractive. Toți vrem bani cât mai mulți, apartamente luxoase, mașini luxoase, fete frumoase și distracții. Majoritatea dorințelor sunt compatibile întocmai cu poftele Satanei. Subiectele abordate în rândul tinerilor sunt bazate doar pe materie și pe senzații tari. Întrebarea mea este: Cât va dura acest calvar, și unde vom ajunge? Eu personal nu văd sfârșitu și nici limită. Vine primăvara degrabă, vor fi împânzite străzile cu fete îmbrăcate cu fuste scurte și cu sânii goi, la majoritatea tinerelor va fi în cap o singură problemă sexul, pentru că asta e în vogă în ziua de azi. Curvia și desfrânarea e în capul tinerelor, foarte rar auzi pe cineva tanăr discutând de Dumnezeu sau de fapte plăcute lui Dumnezeu. Tinerii nu frecventează bisericile, dar frecventeză barurile, discotecile și saunile. Tinerii nu discută de Dumnezeu, dar discută de viața reală care o văd în biserică, mulți dintre preoți se plimba pe mașini de zeci de mii de euro, de unde să ea un tanăr exemplu? Când în biserică sunt afișate taxe pe perete, la televizor e doar murdărie, în societate tot așa, pe net e la fel. Am împresia că tineretul în ziua de azi e un tren cu vagoane pline de curve și curvari și doar câțiva din cei prezenți în acest tren își doresc din suflet să se apropie de Dumnezeu, dar le este foarte greu să o facă din cauza timpurilor în care trăim. Ce să facem părinte noi tinerii care luptăm cât de cât cu aceste desfârnări? Oare mai putem fi iertați noi de bunul Dumnezeu? Oare mai avem dreptul de a cere ceva de la El? Dacă e să luăm ceea cei scris în biblie, reiese că noi tinerii facem absolut tot invers. Rar în ziua de azi se casătoresc ambii să fie vergini, rar auzi să aiba remușcări pentru păcate mari. Avortul, malahia, onania este primit în rândul tinerelor ca ceva normal. Învață-ne părinte cum e corect să trăim că ne-am îndepărtat prea tare de Dumnezeu și mă tem că consecințele îndepărtării vor fi catastrofale. Tot ceea ce am scris părinte reprezintă viața de zi cu zi la majoritaea tinerelor, cei care vor să se apropie de Dumnezeu sunt un număr foarte mic, cum să devenim mai buni când din toate părțile ne învață cum să fim mai răi? Iertați-mă de cuvintele urâte, dar asta e realitatea. Ce va fi părinte peste 10 sau 20 de ani, dacă viteza de degradare e mare?
- Artur a întrebat 11 ani ago
- last edited 2 luni ago
- You must login to post comments
Dragă frate, după spusele Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur, stricăciunea sufletului este una dintre pricinile bolilor. Din perspectiva acestei relații, păcatul poate fi privit ca terenul și factorul duhovnicesc al stresurilor, al conflictelor intrapersonale, al trăsăturilor negative de caracter și de personalitate, al traumelor psihice și al obiceiurilor dăunătoare – și, prin urmare, al bolilor ce sunt legate de acestea. Sfantul Ierarh Teofan Zăvoratul scria: „Păcatul nu lovește doar sufletul, ci și trupul. In unele cazuri, lucrul acesta este foarte invederat; alteori – deși nu este atât de invederat, însă adevărul rămâne adevăr. Păcatul se săvârșește în suflet și îl face bolnav de-a dreptul – însă întrucât viața trupului vine de la suflet, bineințeles că de la un suflet bolnav vine o viață nesănătoasă. Faptul în sine că păcatul aduce întuneric și chin nu are cum să nu acționeze nefavorabil și asupra sângelui. Dar când îți amintești că el desparte de Dumnezeu – Izvorul vieții – și il pune pe om în contradicție cu toate legile care lucrează și în el însuși, și în natură, este chiar de mirare cum mai rămâne în viață păcătosul după păcat. La mijloc este mila lui Dumnezeu, care asteaptă pocăința și întoarcerea lui. Prin urmare, bolnavul trebuie mai întâi de toate să se grăbească a se curăți de păcate și a se împăca cu Dumnezeu în conștiința sa. Da este foarte dificil a găsi preotul potrivit care să te vindece dar dacă ceri ajutorul lui Dumnezeu , neapărat îl vei găsi.Iar faptul desfrânării abundente în societate se datorează credinței slabe a societății, educației religioase , și nu mai puțin a goanei după surogatele europene și valorile lor masonice îndreptate spre degradarea și decăderea societății creștine de azi. Însă Dumnezeu este permanent cu noi și nu va permite ca să cădem de tot , va scula între noi oameni plini de înțelepciune cărora nui vor putea sta împotrivă nici toți dușmanii ortodoxiei din țară. Deci întărițivă fraților în credință, stăruițivă voi cei care sunteți conștiincioși de cele ce se petrec să ardeți ca făclia în sfeșnic și sute vă vor urma pe voi.
Prot Victor Mihalachi
- Guest a răspuns 11 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.
