0
0

Bună ziua. Sunt căsătorită de mai mulți ani și avem un copil. Dar în ultimii ani soțul meu s-a îndepărtat de mine, dragostea dintre noi s-a răcit. Poate și din cauza muncii, lucrăm amândoi foarte mult și nu mai avem timp pentru noi. Sexual nu sunt probleme, dar nu mai e iubirea aceea de la început. Nu mai facem lucruri împreună, nu mai suntem, cum se spune, „romantici”. Practic, avem vieți separate. El spune că e din cauza mea, că m-am schimbat, că nu mă „aranjez” și că nu arăt la fel de bine ca înainte. Mie nu prea îmi păsa de lucrurile astea, dar am zis că hai, să las de la mine, de dragul lui. Am slăbit, am început să mă aranjez, mi-am schimbat hainele, coafura, etc. Acum crede că îl înșel și că mă aranjez pentru altul. Ce e și mai tragic e că, fiind respinsă și ignorată de soțul meu, m-am îndrăgostit de un alt bărbat. Nu există nici o șansă să fiu vreodată cu el, sunt perfect conștientă de asta, nu mă doare, dar am pentru el acea iubire care pe soțul meu nu îl interesează. Nu știu dacă e un păcat să îl iubesc (simt că e, altfel nu v-aș fi scris), pentru că nu am nici un fel de intenții sexuale cu el, Doamne ferește de așa ceva. Dar dacă l-aș ține de mână câteva secunde, ar fi cele mai fericite secunde din viața mea. Mă simt abandonată de soțul meu, deși eu niciodată nu l-am respins, nu i-am refuzat nimic (doar anumite perversiuni pe care el le vede pe net și cu care nu pot fi de acord). Divorțul iese din discuție, din cauza copilului. Nu prea știu ce să fac în situația asta. Mi-e și rușine să intru în biserică, să cer ajutorul lui Dumnezeu. Mă mir că nu se crapă pământul să mă înghită, de păcătoasă ce sunt, dar cred că dacă Dumnezeu m-ar ajuta, ar face să moară dragostea mea pentru celălat, și mi-aș simți sufletul gol din nou.

  • o păcătoasă a întrebat 11 ani ago
  • last edited o săptămână ago
  • You must to post comments
0
0
Scumpă soră, ca să te ajute Dumnezeu, trebuie tu să faci primul pas. Căci el îţi respectă alegerea şi nu te obligă să faci ceea ce nu vreai. Iar în cazul dat, nu vreai să lupţi pentru propria familie. E cel mai simplu să zici, că iată acesta al meu nu mai e vrednic de nimic şi celălat uite cum e…Dar aşa nu a fost mereu, bănuiesc că altădată era şi între voi dragoste şi faptul că nu aţi păstrat-o deja e vina voastră. Iubirea nu poate să fie ceea de la început, ea evoluiază şi dacă nu în direcţia cuvenită, înseamnă cu nu i-aţi dat ceea de ce avea nevoie. Mai lăsaţi munca la o parte, şi aduceţi-vă aminte că aveţi şi suflet şi că trebuie să vă îngrijiţi şi de el, dacă vă doriţi mântuirea lui. Alungă soră, orice gând despre această „nouă dragoste” şi cu ajutorul Domnuli rdescoperă ceea ce este minunat în soţ, şi la sigur că este mult, necâtând la careva lucruri care nu îţi plac. Nu aştepta ca el să se schimbe, începe lucrul asupra ta, şi nu doar prin aranjarea trupului, căci această frumuseţea cum nu ai da nu e veşnică, ce redescoperă-i soţului frumuseţea sufletului tău. Fă primii paşi mereu singură, şi cu timpul îţi va răspunde şi el cu dragostea de altă dată. De altfel îndemnată de vrăjmaşul neamului omenesc, foarte uşor vei aluneca iniţial în gânduri de la ţinerea de mână, la altele mai grave şi atunci deja puţin ce se va putea schimba. Aşa că acum e timpul să înţelegi şi să începi lupta pentru familia ta, de care îţi depinde în mare parte şi mântuirea sufletului.       
Prot Victor Mihalachi
  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.