Iertarea este prima virtute ce izvorăște din iubire. Iubind, căutăm să-l liniștim pe aproapele, să-i acoperim greșelile și să-l îndrumăm cu blândețe. Nu poate fi concepută o iubire adevărată și practică, fără iertare. Iertarea este urmarea iubirii curate. Iubirea este esența creștinismului, căci găsim scris: „Să ne iubim unul pe altul, pentru că dragostea este de la Dumnezeu și oricine iubeste este născut din Dumneseu și cunoaște pe Dumnezeu”
- iulian a întrebat 12 ani ago
- last edited 10 luni ago
- You must login to post comments
Foarte corect, dar Sfântul apostol Pavel o spune mai frumos: De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii – se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi… Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea!
Prot. Victor Mihalachi
- Guest a răspuns 12 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.
