Bună ziua părinte! Sunt o simplă fată, care crede mult în Dumnezeu, dar am păcătuit, păcătuiesc și regret mult pentru toate faptele rele ce le-am făcut. Apelez aici… fiindcă numai pot, simt durere în suflet, simt o piatră mare. Am parte de o problemă mare, care până la urmă vă trebuie să le-o spun părinților. Am frică, că-și vor pierde încrederea în mine, mi-i teamă… îi voi dezamăgi. Mă tem că nu mă vor înțelege. Aș vrea să mă ajutați, cum să le zic despre a mea problemă… cum să le zic adevărul?! Știu și-mi dau seama și regret că nu le-am spus încă de la început. Vreau să știu pe viitor, cum să fac, ce cale să aleg când mă întâlnesc cu o problemă, cu un obstacol… Vă mulțumesc! Dumnezeu mereu e cu noi!
- C a întrebat 12 ani ago
- last edited 1 an ago
- You must login to post comments
Dragă soră, știi proverbul : mai bine adevărul amar , decât minciuna dulce. Pentru părinți copii rămân pentru toată viața lor copil, și dacă vei merge și le vei zice să te erte că ai greșit neapărat o vor face, și nu vor slăbi în dragostea lor către tine.
Tată greșitam la cer și înaintea Ta , și numia sunt vrednic a mă numi fiul tău, primeștemă ca pe una din slugile tale. (Luca 15, 11-32)
Prot.Victor Mihalachi
- Guest a răspuns 12 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.