Trec printr-o periodă psiho dificilă în viață, și nu ar fi motive pentru care să-mi fac careva griji, dar nimic nu mă bucură, mă aflu într-o stare depresivă, unde apar frecvent întrebări privind viața merită să fie trăită în așa condiții mai departe sau nu. Înțeleg că sunt gânduri aberante și încercam să mă rog Domnului, citind acatistul Maicii Domnului și cite o o catismă din Psaltirea lui David seara. Și atrag atenție că a doua zi după ce citesc totul merge rău, iar dacă într-o seară nu citesc poate din care motive, a doua zi merge totul strună… nu înțeleg de ce? Doar mă rog să-mi ajute… oare Domnul nu aude rugăciunile mele… nu știu ce să fac, fiind într-o dilemă. Vă rog mult ajutați cu un sfat, mulțumesc anticipat.
- Dana a întrebat 11 ani ago
- last edited 12 luni ago
- You must login to post comments
Oamenii din ziua de azi au o mare problemă, ei nu văd durerea şi suferinţa altora, ci se sufocă în probleme pe care de multe ori nici nu le au, dar şi le fac singuri. Priviţi în jur, copii micuţi răpiţi de boală şi suferinţă, care nu văd nimic în afară de pereţii spitalului, bătrâni abandonaţi, şirul poate continua…Şi pe de altă parte cei care nu văd că o bucurie este fiecare dimineaţă în care te-ai trezit, ai văzut lumina soarelui, ai putut să te rogi, ai putut să îmbrăţişezi un om drag…Sunt inepuizabile darurile Domnului. Rămâne doar să prviţi atent în jur. Aşa că alungaţi gândurile de prisos, căci nemulţumirea de ceea ce avem ne poate aduce încercări mult mai grele.
Iertaţi-mi duritatea, dar trebuie să vă vedeţi că Domnul vă iubeşti şi face multe pentru dvs, rămâne doar să vedeţi prin ce răspundeţi dragostei divine.
Prot.Victor Mihalachi
- Guest a răspuns 11 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.
