logodna

In trecut logodna era un eveniment mult mai oficial in viata viitoarei mirese. Aceasta era “petita” de la parintii ei de tanarul cu care avea intentia sa se casatoreasca, iar cele doua familii cadeau de comun acord asupra tuturor detaliilor legate de nunta, conveneau asupra datei, locului, preotului si, mai ales, asupra zestrei cu care trebuia sa contribuie fiecare dintre parti. Ca si azi, logodna se incheia prin punerea pe deget a inelului de logodna care putea fi din argint sau, in alte cazuri, putea fi reprezentat chiar de verigheta. De cele mai multe ori, logodna se desfasura in biserica cel putin cu o luna inaintea casatoriei propriu-zise iar tinerii indragostiti primeau binecuvantarea divina printr-o slujba speciala. Chiar si azi acest obicei se pastreaza , cununia religioasa fiind precedata, in aceeasi zi, de logodna, printr-o slijba in care preotul binecuvanteaza viitorul cuplu.  Logodna presupune in mod obligatoriu si respectarea unui legamant de castitate pana la cununie si chiar purificarea spirituala a viitorilor soti, in zilele noastre, logodna este vazuta uneori si ca o perioada in care celor doi le este permis sa locuiasca impreuna, avand intentia de a se casatori. Dar cu certitudine așa nu este corect trebue sa păstreze  legământul de castitate până la cununie ca primind binecuvântarea preotului tinerii să înciapă o viață binecuvântată să le miargă bine și să fie cu Doamne ajute .

Prot Victor Mihalachi