0
0

Bună ziua, Părinte! Am fost împreună cu un băiat 5 ani, am avut şi relaţii şi speram ca într-o bună zi să ne căsătorim, dar nu a fost aşa. A început să se comporte urât, ne certăm zi de zi, mereu îmi spunea să îmi caut pe altcineva, că el nu mai vrea să fie cu mine. Peste un timp eu am întâlnit un alt băiat şi ne-am despărţit. Totul mergea frumos, m-a cerut în căsătorie, nunta urmează să fie, dar totuşi am ceva pe suflet, parcă nu aş fi sigură, parcă nu simt atâta dragoste. Recent am vorbit cu fostul băiat şi el îmi spune că îi pare rău, că şi lui nu îi merge în viaţă, că mă vrea înapoi, şi parcă aş vrea să îl văd să vorbesc cu el, dar eu nu pot să fac atâta durere viitorului meu soţ, dar nici nu ştiu dacă sunt sigură că vreau să mă mărit. Sunt într-o mare încurcătură, şi vă rog să îmi daţi un sfat.

  • You must to post comments
0
0

Cel mai important pentru întemeierea unei familii este dragostea, şi nu cea de placerile trupeşti, căci aceasta trece repede, ci dragostea cea adevărată care: … îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.
 Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.
 Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.
 Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.
 Dragostea nu cade niciodată.( 1 Corinteni XIII, 4 – 8)

Decizia vă aparţine, dar să luaţi în vedere ceea ce spune Sriptura. Doamne ajută!

Preot Ion Goncear

  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.