Sărut mâna părinte. Nici nu știu cum să-ncep, eu am fost crescută de bunici și am locuit cu ei până de curând când s-a stins și bunicul meu. De atunci, de 4 luni nu pot să-mi revin. A murit pe neașteptate și pentru mine a fost un șoc. Zi și noapte nu-mi găsesc liniștea, mi-e dor de el de simt că nu mai pot, au trecut 4 luni și eu îl pomenesc de cel puțin 10 ori pe zi, când fac o mâncare ce știu că-i plăcea mă apucă plânsul, când merg prin casă și știu că pe geamul ăla se uita el, când văd bancuța pe care stătea, îmi amintesc de el viu, apoi mort cum îl spălam și îmbrăcam trupul fără viață și mă umflu de plâns, simt că nu mai pot, toți spuneau c-o să-mi revin daca trece timpul, dar au trecut 4 luni și mie mi-e tot mai greu pe zi ce trece. Sunt femeie în toată firea, am 34 de ani, dar nu pot să mă abțin să nu mă gândesc la el de multe, multe ori pe zi. Unii spun că așa nu-l las să se odihnească în pace și că sufletele noastre sunt prea legate unul de altul ca să se poata despărți așa ușor. Este adevărat? Ce să fac să mă liniștesc?
- a întrebat 14 ani ago
- last edited 5 luni ago
- You must login to post comments
Bună seara. Dvs gândiți că el n-a murit, dar s-a mutat la viață veșnică, unde drepții se odihnesc și prin mila Domnului a fost mântuit. Dacă îl iubiți așa de mult, încetați să plângeți și înțelegeți că este prezent și vă vede din lumea cealaltă, doar nu putem vedea acest lucru. În amintirea lui, ca să-l ajutați, faceți multă milostenie pentru sufletul lui și pomeniri la Sfânta Liturghie cu mâncăruri ce-i plăcea, împărțită la săraci. Iată ce sărbătoare puteți să-i faceți duminică de duminică, când sufletul lui e ușurat și fericit! Dar și în restul săptămânii, cu o farfurie de mâncare la vreo familie nevoiașă, cu mulți copii. Un vis ne desparte de lumea cealăltă și curând vom urma și noi pe cei dragi, așa că trăiți viața în fapte bune cu Domnul, ca să vă numiți și dvs cu cei ”drepți” și să petreceți pururea cu sufletele dragi, toți uniți prin dragostea lui Iisus. Iată care ar fi bucuria bunelului, dacă veți păși pe calea cea dreaptă și veți câștiga cununa dreptății! Pomeniți-l zilnic în rugăciune cu bucurie, căci s-a dus unde ”nu-i nici durere, nici întristare, nici suspin și viață fără de moarte.” Și cugetați mereu la faptul că moartea l-a luat pe neașteptate și să sperăm că era pregătit sufletește (spovedit, împărtășit, viață în fapte bune), căci așa poate veni la oricine și vai nouă, de ne găsește fără undelemn în candelă, adică nepregătiți, căci scrâșnirea dinților ne așteaptă și întunericul cel mai dinafară. Să ne ferească Dumnezeu de focul cel veșnic!
Cu evlavie să aplecăm capetele și să ne rugăm pentru sufletele trecute în lumea cealăltă, precum și ei o fac pentru noi. Domnul să ne miluiască și păzească de toată stricăciunea.
Cu râvnă întru Domnul,
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie
- Guest a răspuns 14 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.