Mai întâi voi începe cu niște cuvinte ai marilor bătrâni contemporani din Grecia, care spun despre educația copiilor și anume a părintelui Epifanie: ”Să vorbiți mai mult lui Dumnezeu despre copiii voștri, decât copiilor despre Dumnezeu. Sufletul adolescentului este într-o stare de libertate neînfrânată. Așadar, decât să-l povățuiți neîncetat și să-l mustrați în repetate rânduri, mai bine lăsați lucrurile în grija lui Hristos, a Preacurate Năsăcătoare și a Sfinților, rugându-i să-l înțelepțească.” Și iarăși: ”Purtați-vă cu copii voștri ca și cum ar fi niște mânji, strângând uneori zăbala, alteori lăsându-i mai liberi. Atunci când căluțul zvârle din copite, fără să dăm drumul frâului, îl mai desfacem, căci altminteri se rupe. Însă când mânzul este liniștit, strângem frâul și-l ducem unde vrem noi. Părinții ar trebui să-i iubească pe copii ca pe niște fii, iar nu ca pe niște idoli. Adică, să-i iubească așa cum sunt și nu cum ar dori ei să fie – asemenea lor.” Fiul dvs să nu se bucure acum, căci sunt și pentru el remarci. N-ai auzit tu ce se spune în Evanghelie: ”Să iubești, asculți și stimezi pe părinți?” Sau chiar n-ai citit nimic de dauna televizorului, care este cutia diavolului și face rău, îndeosebi copiilor și trebuie de scos afară din casă?! Ori de dauna psihică ce o au folosirea peste limită a calculatorului. Pesimismul și indiferența în care reduce mintea copilului, adolescentului?! Deaceea nu mă mir când mama dvs a enumărat la dvs anume astfel de caracteristici. Și de altfel, cum nu vreți să vedeți viitorul cenușiu?! Este o manie hipnotică această dependență colosală față de calculator, care încet pune accent pe viziunile, atitudinile, comportamentul dvs. N-o vorbesc de la mine, ci însuși duhovnicul meu mi-a spus-o și m-a îndemnat cel mult 2 ore pe zi să stau în calculator. Viața e atât de frumoasă și cu atâtea surpize și multe lucruri constructive de a face, asta trebuie să înțelegeți. Și dacă mama se preocupă, e pentru binele tău, dar vedeți că și Harul lucrează, căci vă spune întocmai ceea ce ne sfătuiesc pe toți marii Sfinții Părinți. Și părintele trebuie să se poarte cu respect față de copii, respectându-le spațiile, părerile, argumentele. Trebuie să fie o armonie și înțelegere și fiecare să știe a ceda și a asculta – iată așa veți fi un model de familie creștină și plăcută Domnului. Căci dacă dvs ca fiu și cel mai mic, cu supunere, vei fi mereu corect și stimător, vei fi un exemplu pentru părinții tăi și ei vor acționa la rândul lor la fel. Și dacă îți bucuri părinții zi de zi – pe Dumnezeu l-ai bucurat. Căci de n-o faci cu cei pământești pe care-i vezi, cum îl vei iubi tu și vei respecta poruncile Tatălui Ceresc pe care nu l-ai văzut?! Toate trebuie să fie în viață cu socoteală și bună rânduială. Sunt atâtea cărți frumoase de citit, cu învățăminte, atâta muzică clasică superbă, vre-un sport jucat în prietenie și bucurie, complicitate cu aproapele etc. Te dezvolți și tu ca fizic, personalitate, inteligență și celor din jur îi poți fi de folos. Dar jocul la calculator nu numai că aduce multe daune de ordin fizic, dar e și ceva individual egoist, care deseori dezvoltă deciziv agresivitatea. Sper mult că sunteți o familie adevărat creștină-ortodoxă și că postiți, vă spovediți, mergeți la biserică regulat – astfel se păstrează pacea și dragostea în familie, dar și-n societate.

Omul dacă nu are dragoste nu poate fi numit creștin, decât dacă luăm în râs creștinismul.

Cu râvnă întru Domnul,
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie