Bună ziua! Aș avea nevoie de ceva sfaturi. Să vă spun drama prin care trec. Acum 2 luni am aflat că sunt înșelat de nevastă (a venit altul de 2 ori în casa noastră). Am avut o relație de 9 ani și 2 luni dintre care 5 luni de căsătorie și am locuit împreună aproape 2 ani. Totul a fost aproape perfect, ne-am iubit foarte mult nu puteam sta unul fără altul în cei 9 ani cel mai mult am stat desparțiți 3 zile și atunci vorbeam la telefon. Când ne-am cunoscut a fost virgină, avea 17 ani și eu 21. Vă pot spune cu siguranță ca nu m-a înșelat niciodată (și nici eu) în cei 9 ani pentru că tot timpul am fost mai gelos și foarte atent la detalii, iar ea până să facă nenorocirea asta a fost o fată cinstită, corectă cu un suflet foarte bun, afectuosă, foarte grijulie, harnică și discutam absolut orice îmi spunea când cineva îi făcea vreun avans nu aveam nici un fel de secret unul față de altul, a fost o iubire ca-n basme, dar de când s-a angajat, aproape 2 ani, ușor, ușor s-a mai schimbat puțin (s-a crezut femeie independentă), la început nu ne-am avut decât pe noi și eram fericiți, iar după 9 ani am ajuns să avem o casă, o mașină, amândoi lucram ne gândeam și era în plan un copil. Toata nenorocirea a început la servici la ea, vorbea cu un coleg din altă localitate (cu 10 ani mai în vârstă decât ea, necăsătorit) la telefon cu treburi legate de servici (au durat cam 1 lună jumate) și ușor, ușor s-a ajuns la avansuri din partea lui, ei i-au plăcut și s-a ajuns unde nu trebuia – în pat. Ce îmi dă de gândit e faptul că mă vorbea de bine către colegul ei: că ea mă iubește, că sunt un om bun, că am grijă de ea, că eu o iubesc, că o să vrea să facem un copil împreună, chestii de genul ăsta, numai laude la adresa mea, că eu nu merit asta. Vorbeam în perioada aia de planurile noastre de viitor, era bucuroasă și fericită de realizarile de până acum. Ce nu pot înțelege ce a putut s-o determine să facă așa ceva? Dacă ea era împlinită, nu-i lipsea nimic din toate punctele de vedere: material, sexual, sentimental. Poate îmi puteți da răspunsul?(poate se săturase de prea bine). După ce am aflat (practic am încolțit-o cu unele mici dovezi să-mi recunoască absolut totul), am întrebat-o de ce a făcut, mi-a spus că nu știe ce s-a întâmplat cu ea, că nu a avut nici un motiv, că nu s-a gândit un moment în viața ei să-mi facă așa ceva că nu știe ce a fost în capul ei (cred că o luase puțin capul, pentru că-l suna când eram eu plecat de acasa și vorbeau la telefon.), știa că nu face bine, dar ceva parcă o îndemna, am stat despărțiți o perioadă, perioadă în care s-a rugat de toți cei care știau 10 persoane (familia) s-o ierte și s-o ajute ca eu să-i mai dau o șansă. S-a rugat de mine în fel și chip, fel și fel de promisiuni, a luat și bătaie (am zguduit-o puțin) de vreo trei ori, ai ei a vrut s-o ia și au încercat s-o convingă să renunțe că va avea o viață grea cu mine, toată lumea i-a spus să plece să mă lase, inclusiv eu i-am zis ce o așteaptă si am gonit-o, am terorizat-o cu întrebări, am jignit-o și tot a zis că nu pleacă și acceptă orice că ea nu vede viața fără mine și că mai bine moare fără mine, că ea nu ma vrea decât pe mine și să avem o familie împreună. I-am spus că nu o mai iubesc și că nu mai are rost, ea mi-a raspuns să-i dau o șansă să-mi recâștige sentimentele și că nu mă va mai răni niciodată. Timp de 2 luni jumate de când am aflat se roagă incontinuu de mine, a slăbit vreo 8 kg (și avea vreo 46) se vede că regretă și e foarte afectată fizic, psihic, nu prea doarme, nu prea mănâncă, e stresată, plânge foarte des, și eu sunt foarte afectat am slăbit vreo 7 kg, mă doare inima, mi-a albit părul și sunt praf de tot, nu credeam că așa ceva te poate face una cu pământul (pentru că am iubit-o foarte mult). Am întrebat-o că de ce a făcut dacă știa că mă iubește și că nu poate sta fără mine, și mi-a răspuns că nu și-a dat seama niciodată că însemn atât de mult pentru ea. Mă supără faptul că am avertizat-o când a început să vorbească cu ăla: ”vezi să nu se dea la tine, ai grijă ce faci, să nu intri în taine prea mari cu el” (parcă am presimțit), iar răspunsul ei “hai mă pui, e un slabanog, un arici, ce naiba” și uite ariciul ne distruge fericirea. Tot timpul când ea o vrăjea cu ăla aveam presentimentul că mă înșeală, dar parcă ceva mă oprea să nu fiu mai atent nu știu ce, dar mă oprea. Acum ziceam să mă uit la telefon, sau să fiu atent, acum îmi zburau gândurile în altă parte. Ce am realizat acum după ce am aflat că apăruse cât de cât monotonie în relația noastră, dar asta nu cred că poate fi o cauză să faci așa ceva să dai cu piciorul la un viitor fericit pentru un “arici” din toate punctele de vedere. Și cea mai tare să vă spun: Mama ei a făcut la fel, după întâmplare am aflat de la socru. Cum să facă un om așa ceva când am avertizat-o toată viața că așa ceva nu accept, măcar zvonuri, dar fapte? NU ȘTIU CE SĂ FAC?). Vă rog un sfat, mai merită un om care ți-a trădat sentimentele și toate așteptările o șansă? Și credeți că va mai face? Este foarte greu să treci peste așa ceva sau cel puțin așa cred eu, când ai sufletul, inima și sentimentele zdrobite e foarte greu. Vă rog să mă credeți că zi de zi simt că se rupe ceva în piept și am 2 luni jumate că dorm 3-5 ore pe noapte, aș da orice să pot da timpul înapoi ca să nu trec prin așa ceva, e foarte dureros și cutremurător, nici eu nu credeam că așa ceva poate distruge un om. Dacă mă puteți ajuta cu ceva sfaturi vă rog. O să vă explic mai în detaliu cum a stat treaba: s-au văzut o singură dată la un inventar cand au schimbat programul la calculator atunci au stat de vorbă 1 oră legat de calculator, apoi au vorbit la telefon zilnic pe teme de servici (pentru că ea avea nevoie să-i explice că e un program nou și nu știa) ușor, ușor au început să se împrietenească vorbind de la 30 de min la 1 oră zilnic. El a început cu avansurile (vorbe, mesaje prin melodii) mai pe ocolite, mai pe direct (cam după 10 zile de la inventar). Dar problema e că ea le-a acceptat și le-a acceptat în continuu în loc să le pună stop. El a început să se dea rănit că e singur, că nu are pe nimeni, și a început cu vrăjeala. Și după 25 zile după inventar o sună (seara) deja acasă când nu eram eu în legătura cu treburi de servici (pentru că greșise ceva la calculator) și de acolo a început adevărata vrăjeală. O vrăjise așa rău (stabiliseră că sună ea când poate) încât când pleca la servici îl suna, când venea de la servici îl suna (pe drum cam 5 min.), vorbeau și la servici (dar nu prea puteau vorbi decât treburi legate de servici), când plecam eu la servici îl suna cum închideam eu ușa, vorbeau și noaptea când eram eu plecat la servici. Am calculat în total cred că au vorbit (50 ore) și plus cred că câte cel puțin 5 sms zilnic. O vrăjise încât își spuneau unul altuia că se iubesc (ea susține că zicea și ea așa, că așa zicea ăla, eu nu știu ce să mai cred). Iar după 1 lună jumate de la inventar s-au întâlnit la noi acasă (după multe insistențe ale colegului, ăla îi propunea să se întâlnească ea îi spunea că poate se află, el îi spune că nu are de unde, așa că nu are de unde). Eu eram la servici și au stat 7 ore la mine în casă. (în timpul ăsta a vorbit cu mine la telefon cam când a venit ăla și mi-a zis că mă iubește și să am grijă ce fac la servici, cică a vorbit din altă cameră cu mine). Iar ce mă doare, dimineața am venit cu 2 ore după ce a plecat ăla și era de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic (avea o mică teama pe față, apoi mi-am dat seama), iar după 8 zile s-au întâlnit iarăși. Ea îl întreba ce face dacă aflu, iar el îi răspundea că o ia el (nu știu cât era de adevărat). După întâlniri au continuat să vorbească, după care ușor, ușor am aflat eu (desfășurător, program spion pe pc). Ea susține că după câteva zile de la cea de-a 2-a întâlnire, ea îi spunea „că nu e bine ce facem”, iar el îi spunea că „nu am de unde să aflu”. După ce am început să pun totul cap la cap, ea a pus punct (s-au oprit înainte s-o constrâng cu dovezile) spunând lui „că mă iubește și ca să termine” iar el îi spunea că „cum rămâne cu el?”.. pe tot timpul cât a fost relația lor eu am mai întrebat ba una, ba alta și m-a mințit, în tot timpul ăla vorbeam de copil și a și făcut înainte să vină ăla un test de sarcină, vorbeam de concediu, de planurile de viitor. Când au terminat am văzut pe pc c-a ascultat melodii de suferință din dragoste și a și dat câteva lacrimi, așa a spus. Ea susține că i-a părut rău de ce a făcut și că-i părea rău și de el că l-a făcut să sufere. (ea credea că el s-a îndrăgostit sau poate așa o fi, dar din 2 întâlniri și ore vorbite la telefon și sms-uri, nu știu ce să cred). Dar dacă se îndrăgostise putea să plece cu el, sau să se întâlnească mai des că aveau ocazia. Acum nu știu ce să cred pentru ce vrea să rămână cu mine: ori că mă iubește, ori pentru omul care sunt (nu beau, nu fumez, nu curvăresc, sunt iubitor, familist convins, poate mai e rușinea de a nu se afla că nu știu foarte multe persoane). Credeți-mă, sunt debusolat complet, dar a fost foarte grijulie (îmi lua tot timpul câte ceva, îmi dădea și „ultima bucătură din gura ei” și corectă cu mine tot timpul cei 9 ani (de aceea îmi este greu să cred cum un om ca ea poate face așa ceva, ea spune că nici ei nu-i vine a crede cum de a fost capabilă de așa ceva, și ea se întreaba ce rău a făcut în viața ei, să-i se întâmple așa ceva s-o ia capul așa, a fost distantă dupa ce s-a întâlnit cu ăla prima dată, până au renunțat, asta am simțit eu și i se citea o teamă pe față și era gânditoare.de regretat și de căit este vizibil (am scris mai sus, a fost la spovedanie, a vorbit cu părintele și a spus că regretă enorm cele întâmplate.), ea spune că suferă pentru că mă vede pe mine suferind și că nu s-a gândit o clipă că mă va face să sufăr, spune la cei care știu că dacă ar putea mi-ar lua toată suferința și că ea nu mai contează, contează doar să mă fac eu bine, pt că-mi dă tot timpul o atenție cum nu mi-a dat în cei 9 ani nu știe ce să facă și cum să facă să fie totul bine și să mă facă să trec peste, și-mi spune că mă iubește mai mult ca niciodată (e posibil oare) la noi în relație apăruse monotonia (am realizat după). Nu știu ce să mai cred și ce să fac, mă doare că omul care l-am iubit atât să se îndrăgostească de altul (poate e mult spus, sau poate puțin) care i-a spus doar cuvinte, sms-uri și a ajutat-o la pc. Și eu i-am demonstrat toți acești ani prin fapte. Mă doare că noi vorbeam de un copil și de viitor și ea o vrăjea cu altul, mă doare faptul că mă aducea în discuție la ăla numai de bine și nu se oprea din vrajeală, mă doare că-n casa care am sacrificat atâta timp și munca să o realizăm. Mă doare în patul nostru și cum de a mai putut să mă privească în ochi, apoi când ne mângâiam și îmbrățișăm în același pat. Sunt lucruri care dor enorm și sunt că un cuțit care te lovește incontinuu în piept. Credeți-mă vă rog că sunt complet făcut praf și debusolat. Vă rog să mă ajutați cu un sfat. Nu pot înțelege un om care a fost cuminte, bun, sufletist (era foarte sufletistă și miloasă) să facă așa ceva?
- ajutor a întrebat 11 ani ago
- last edited 10 luni ago
- You must login to post comments
Frate, mă doare mult de tot situația… Dacă e să facem referință la Textul Sfintei Scripturi, trebuie să știi că ți se permite să divorțezi… Dar, a divorța este cel mai ușor… Mai greu, e ce urmează după divorț. Iar după divorț va fi o mare suferință, nu mai mică decât cea de până acuma. Mai apoi, doar știi destul de bine că Dumnezeu este iubire, și El, nu așteaptă decât pocăința noastră sinceră. Iar în momentul în care vede pocăința, este gata să ne dea și raiul. Aduți aminte de Tâlharul de pe Cruce, care primul a intrat în rai. Iată Dragostea lui Dumnezeu! Eu, ca preot vă sfătui să iertați. Știu că e greu știu că pare imposibil și știu că nu vă pot explica cum de a putut să se întâmple… Păcatul e păcat, ispita e ispită și patima e patimă. A venit ispita, nu a fost destulă înțelepciune… S-a întâmplat ce sa întâmplat. Desigur că e mai bine ca omul să se învețe pe greșalele altora, dar, dacă nu se primește pe a altora, măcar din propriile greșeli să învețe!
Eu sunt sigur că trebuie să-i acordați o a doua șansă. Dar, în condițiile în care reușiți să iertați, vă rog, să nu o torturați o viață întreagă. Lăsați această cădere a ei trecutului și conștiinței ei, care, credeți-mă o va mistui și o va măcina până la sfârșitul vieții! De asemeni, nu uitați că gelozia nu e bună! Ea, nu aduce pace și nu întărește familia! Toate în viață, trebuie să fie cu măsură și cu bun simț! Dumnezeu să vă umple inima de toate virtuțile ce vin de la Dumnezeu! Mergeți la Biserică, rugați-vă Domnului să vă întărească pe ambii și să puteți continua viața, cu multă tărie, trecând peste acest neplăcut capitol din viața Dvs!
Preot Iulian Rață
- Guest a răspuns 11 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.