Va rog din suflet sa ma ajutati

Dragă soră,sfinții Părinți numesc păcatul ceață, zgură, întuneric, boală și vorbesc despre negura și pâcla, despre iadul păcatului, în sensul că acesta ne îndepărtează de Dumnezeu, de aproapele și chiar și de sinea noastră.Ca toate celelalte patimi, desfrânarea, nimicește virtuțile și, legat de aceasta, zămislește în suflet tot felul de atitudini vicioase și mai ales lipsa temerii de Dumnezeu, scârba de rugăciune, iubirea de sine, nesimțirea, alipirea de lume, deznădejdea.“Aţi auzit ce s-a zis celor de demult: Să nu săvârsesti adulter, Eu însă vă spun vouă că oricine se uită la femeie, poftind-o, a si săvârsit adulter cu ea în inima lui” (Matei 5: 27-28). Deci în cazul dat dragă soră trebue să mergi neapărat la părintele duhovnic și să faci o mărturisire, urmată de o sinceră căință, chiar și de lacrimile pocăinței, iar faptul dacă mai ești fecioară sau nu rămâne la hotărârea lui Dumnezeu.Chiar dacă am păşit pe calea păcatului şi a morţii, să nu ne pierdem nădejdea, fiindcă Dumnezeu nu are pe nimeni de pierdut, pe toţi vrea să ne ierte. El iubeşte fiinţa umană chiar şi după cădere: “Adame unde eşti?” (Facerea 3:9). Oare chiar nu ştia Dumnezeu unde era Adam? Ba ştia, dar voia să-l facă să-şi mărturisească păcatul pentru a-l ierta. Acestea ştiind, să nu amânăm pocăinţa din zi în zi, căci fiecăruia dintre noi i s-a dat câte o porţie de viaţă mai mare sau mai mică. Dacă continuăm să păcătuim, vom constata ( dar să avem gijă ca nu cumva să fie prea târziu) că păcatul şi suferinţa merg împreună aşa cum sufletul şi trupul sunt inseparabile în fiinţa umană. Iisus Hristos, ne aşteaptă pe fiecare dintre noi la pocăinţă, în uşa Bisericii şi de aceea la îndemnul Lui: “Pocăiţi-vă că s-a apropiat Împărăţia Cerurilor” (Matei 4: 17), trebuie să răspundem: “CRED DOAMNE !”. Sfinţii Părinţi ne mai spun că nu vom fi judecaţi pentru păcatele noastre,oricât de multe şi de grele ar fi, ci pentru lipsa de pocăinţă.

În faţa fiecarui om sunt deschise doua drumuri: unul al vietii şi altul al morţii. Cel ce merge pe unul dintre ele nu merge pe celalalt. Calea vietii este stapanita de îngerii Domnului, iar calea morţii de îngerii satanei.

Prot.Victor Mihalachi