O întâmplare

0
0

Sărut mâna părinte! În adolescenţă citeam foarte mult. Într-una din zile, cum eram eu lungită pe pat cu cartea în mână am simţit pe lângă mine urme uşoare de paşi, chiar patul se lăsa uşor sub ei, am crezut că e pisoiul şi nu mi-am ridicat ochii din carte, mai ales când am simţit cum s-a cuibărit aproape de mine am fost sigură de acest lucru. Dar când să-ntorc pagina mi-am aruncat ochii spre locul unde trebuia să stea cuminte pisoiul, dar nu era nimic, chiar dacă salteaua păstra o adâncitură uşoară. Am căutat peste tot, dar nici urmă de pisoi în cameră, iar uşa şi fereastra au fost tot timpul închise. Acea întâmplare m-a tulburat foarte tare atunci şi chiar şi acum după ani de zile ma întreb ce-a fost. Poate mă ajutaţi dumnevoastră să găsesc răspuns. Vă mulţumesc!

  • You must to post comments
0
0

Mare esti Doamne și minunate sunt lucrurile Tale, dragă Maria, nu toate ne sunt nouă date să le cunoaștem , știm bine că puterea răului luptă mereu împotriva lui Dumnezeu , face tot posibilul ca să facă cât mai mult rău creștinilor care cred și îl iubesc pe Dumnezeu, dar de datoria noastră după spusele Domnului este să priveghem permanent că nu știm ce ne se poate întimpla , numai postul la timp , mărturisirea și împărtășirea, și iubirea de aproapele ne trece peste toate, cela noi e cu neputință la Dumnezeu e cu putință.

Prot Victor Mihalachi

  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.