Neliniste

0
0

Bună ziua. Am 18 ani și de câteva zile sunt bântuită de gânduri negre, de sinucidere. Nu vreau să fac asta pentru nimic în lume, dar nu reușesc să scap de aceste gânduri îngrozitoare, care mă neliniștesc și care îl întristează pe Dumnezeu. Am o viață minunată, dar simt un gol în suflet pe care numai Dumnezeu îl poate umple. Am nevoie de iubirea Lui. De ceva timp am luat o hotărâre: Aceea de a mă abandona cu totul în brațele Lui și nu dau înapoi, oricât de grea ar fi viața. Cu toate acestea, diavolul nu îmi dă pace, iar acum parcă mă atacă mai mult ca înainte și vrea cu tot dinadinsul să îmi câștige sufletul. Nu vreau să îi fac această plăcere. De când m-am hotărât să îmi schimb viața, acum totul a devenit mai greu și uneori mă simt atât de slăbită și neputincioasă, dar nu vreau să renunț. Nu am vorbit cu nimeni despre asta, pentru că sunt  convinsă că nu voi fi înțeleasă, dar recent m-am spovedit, iar preotul meu mi-a zis că astfel de gânduri trec numai prin multă rugăciune. Mă rog destul de mult (uneori și două ore), postesc în general și nu lipsesc aproape niciodată de la biserică, dar nu îmi găsesc liniștea. Am ajuns să îi mulțumesc cu lacrimi lui Dumnezeu pentru momentele în care sunt liniștită și reușesc să mă detașez de aceste gânduri, chiar și pentru cateva minute. Asta mă face să realizez cât de nepăsătoare eram înainte. Poate tot răul este spre bine. Am avut parte de multe momente de deznădejde cauzate de faptul că uneori simțeam că rugăciunile mele nu sunt ascultate, dar mai ales pentru că nu prea am răbdare să văd cum lucrează Dumnezeu în viața mea, dar știu că lucrează. M-am hotărât să citesc Acatistul către Atotputernicul Dumnezeu la vreme de necazuri și ispită timp de 40 de zile, e bine? Uneori mă rog ca Dumnezeu să mă salveze cum știe El mai bine și am încredere că o va face. Ce aș mai putea citi? Sfătuiți-mă, vă rog! Vreau să trăiesc așa cum se cuvine. Mi-am îngreunat singură crucea cu anumite păcate, dar cu Hristos am încredere că pot să o car mai departe. Rugați-vă pentru mine, vă rog! Dacă cineva a trecut prin astfel de momente, spuneți-mi cum să le depășesc cu bine. Vă mulțumesc mult de tot!

  • You must to post comments
0
0

Bună ziua. Cu tristețe vreau să vă spun că acele gânduri sunt de la diavol iar cel ce se lase stăpânit de ele va primi răsplata pe măsura faptei. Încercați să înțelegeți că cele rele nu pot avea nimic comun cu omul. Și e și normal ca odată ce decideți să fiți cât mai aproape de Domnul, răul se va intensifica. Nu renunțați la lupta și continuați apropierea de Domnul. Și doar împreună și alături de El le veți învinge pe cele ale întunericului.

Pe cât de mult ne pierdem viața pe atât de grea trebuie să fie atunci când încercăm să ne-o salvăm.

Mag. Vitalii Mereuțanu

  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.