Răspuns

0
0

Sfinţite părinte! Am avut nevoie de mijlocitor pentru că aşa mi s-a spus că „merg” treburile… mijlocitorul fiind chiar protoiereul nostru. Dosarul l-am depus, deasemenea am susţinut şi examenul de capacitate preotească. Pe care l-am promovat. Mi s-a promis parohie, cea mai slabă existentă în eparhia noastră, dar nu mă interesa. Voiam să slujesc, nu conta unde, chiar şi într-o parohie cu 50 de oameni din care mai mult de jumătate baptişti. Dar voiam să fac misiune, să încep de undeva. Între timp, nu ştiu dacă e bine să spun, a venit vorba de ” pomelnic”, pe care urma să-l ofer arhiereului pentru a mă hirotoni. Înţelegeţi, şi bănuiesc că aţi auzit de astfel de practici. Nu am avut destul-un alt motiv pentru care cred că protoiereul nostru m-a uitat. Nu e vorba despre insistenţa mea părinte. Pentru că numai nu m-am milogit părinte, mai lipsea să mă închin lor. Dar m-au amânat până m-am lăsat păgubaş, şi nu din lipsă de credinţă sau răbdare, ci pentru că lipsurile de acasă şi situaţia foarte grea a familiei m-au împins, şi martor îmi poate fi bunul Dumnezeu. Acum trăiesc printre străini, abia înţeleg graiul lor, modul lor de viaţă. După îndelungi străduinţe, încă nu am găsit biserică ortodoxă românească. Mă căznesc să îmi găsesc o ocupaţie, dar ştiţi deja despre aşa zisa criză. Recunosc părinte, că şi pe alţii, şi pe mine m-au învins grijile acestei lumi trecătoare. Pentru că aceasta e lumea în care trăim. Mă recunosc slab părinte. Cu toată sinceritatea şi mi-e ruşine. Viața mea… modul meu de viaţă e posibil să mă fi îndepărtat de Cel de sus, deşi m-am spovedit regulat până acum şi nu am săvârşit păcate de moarte sau strigătoare la cer, pentru că, chiar de aş fi trăit doar o zi pe pământ, tot aş fi greşit înaintea Domnului. Dar nu vreau să par fariseu, deşi Dumnezeu ştie mai bine ce e în inima mea şi mă cunoaşte mai bine decât eu însumi. Tot ce încerc să vă spun e că am încercat de când mă ştiu să fiu la locul meu. Să nu supăr pe nimeni, să nu trec peste vorba părinţilor, să îi ajut pe cei de aproape ai mei, să nu ţin minte răul şi să fac cât pot bine. Mi-au plăcut mereu ordinea, disciplina, curăţenia. Cu toate astea, nu am încă o direcţie în viaţă, nu ştiu cum să acţionez în continuare… mă simt confuz părinte. Vă rog să mă iertaţi pentru eventualele supărări create. Şi dacă mesajul meu e prilej de mustrare pentru mine, atunci faceţi-o spre îndreptarea mea. Care să fie talantul meu? Cum să descopăr misiunea pe care mi-a încredinţat-o Cel PreaÎnalt? Cum să fac să-mi găsesc calea? Dumnezeu să mă ierte iar dumneavoastră sănătate să vă dăruiască.

  • Ciustea dan a întrebat 14 ani ago
  • last edited 2 săptămâni ago
  • You must to post comments
0
0

Aceeași întrebare mi-au acordat-o și elevii la școală, dar se pare că nu aș putea nici eu și nici altcineva să vă dea un răspun, deoarece problema este doar și doar a Dvs! Nu pot să știu ce este în sufletul Dvs! Doar Dumnezeu știe! În privința hirotoniei, îmi pare rău! Zice Sfânta Scriptură: ”Cere și ți se va da”! Nu ai cerut unde trebuie frate! Nu ai bătut la ușa la care trebuia să bați! Trebuia să bați la ușa arhiereului și nu e vorba că ai fi fost ”turnător”, dar deseori, arhiereii noștri nu știu nici cu spatele de ceea ce fac protopopii! Știți asta destul de bine! Și, Biserica Ortodoxă, nu vă supărați, dar rău o căutați! Nu prea îmi dau seama de câte ori ați căutat-o și de ce până astăzi nu ați aflat-o, dar dacă astăzi, ar fi ultima zi din viața Dvs. și ar trebui să vă mărturisiți, pentru că doar astfel ați putea să câștigați viața cea veșnică, ați afla-o?

Cu Hristos frate, cu Domnul nostru înainte! Roagă-te, vezi-ți talantul ia-ți crucea și urmeză-i Stăpânului! Nu uita, că Drumul nostru este Drumul Crucii!

Preot Iulian Rață

  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.