Nu este nici o diferenţă între aceste două expresii şi se referă ambele la faptul că relaţii intime dintre bărbat şi femeie sunt binecuvântate doar după cununie. Dar să ştiţi că aceste înţelesuri nu se referă numai la starea trupului.  Fecioria este „starea cea firească a nevinovăţiei originale”, iar starea de nevinovăţie şi curăţie a fecioriei o pot menţine numai cei care luptă mereu pentru aceasta. Referitor la fecioria sufletească şi trupească, Sfîntul Ioan Gură de Aur afirmă că: “Fecioara nu trebuie să fie curată numai cu trupul, ci şi cu sufletul dacă vrea să primească pe Mirele Sfinţilor. Harul fecioriei este ca şi cu trupul şi cu sufletul a fi sfântă”. Fecioara care a dobândit curăţirea sufletului, va face fecioria trupului o slujnică a fecioriei sufleteşti. Şi atunci cea sufletească feciorie îşi păzeşte pe cea trupească nevătămată.

“Fecioria este bogăţie necheltuită, cunună neveştejită, locaş lui Dumnezeu, petrecere a Duhului Sfânt, mărgăritar nepreţuit, biruinţă  asupra iadului şi asupra morţii” (Sf. Atanasie cel Mare).