0
0

Doamne ajută părinte, spuneți-mi vă rog cum să procedez în următoarea situație în care sunt pusă, soacra ne ajută având gospodărie, iar noi locuim la oraș ne ajută cu de ale mâncării ne dă lapte, smântână, brânză, eu consider că o face din dragoste pentru noi și o iau nu ca o obligație ci ca o binefacere pentru noi și noi la rândul nostru când putem mai ales vara în vacanță o ajutăm la strânsul fânului, la săpatul cartofilor, la adusul fânului acasă etc. Ea în schimb are niște pretenții exagerate de la noi și dacă nu i le putem onora mă mustră mai ales pe mine fiind nora ei că îmi dă, că mi-a îngrijit de fetiță, deci eu într-un cuvânt nu-i pot onora pretențiile cum vrea, pentru că am familie, casă și la rândul meu am și eu tată fiind văduv trebuie să mă îngrijesc și de el. Ce să fac, să nu mai primesc nimic de la ea, să-i spun că nu-mi trebuie nimic din ce-mi dă, nu știu cum să fac, n-aș vrea nici să-mi supăr soțul pentru că e mama lui – a noastră .

  • a întrebat 13 ani ago
  • last edited 2 săptămâni ago
  • You must to post comments
0
0
Dragă soră, cred că răspunsul e la la sfârşitul mesajului dvs „pentru că e mama lui – a noastră”. Iată de atât cred că trebuie să lăsaţi la o parte toate supărările ce există între voi şi să vă ajutaţi părinţii după posibilitate atât pe ai soţului, cât şi pe tatăl dvs. Şi anume din acel motiv de care menţionaţi şi dvs, din dragoste pentru ei, nu fiindcă primiţi ceva de la ei. Şi de vă trimit acel ajutor sau nu oricum părinţii trebuie ajutaţi şi suţinuţi. Să discutaţi şi cu soţul şi să vedeţi ce şi cum puteţi face ca să aveţi pace şi înţelegere şi în propria familie şi nici părinţii să nu fie abandonaţi. Spuneții soțului ce vă neliniștește și rugați să vă ajute în găsirea unei soluții. Toate pot fi soluţionate atunci când este dorinţă şi dragoste reciprocă. Iar că va mai ceartă soacra, încercaţi să o primiţi cu răbdare şi smerenie, căci oricum anume aşa e plăcut Domnului. Să nu ne punem nădejdea în oameni, ci numai în Domnul. Că omul se schimbă. Azi îţi dă şi mâine îţi cere; azi te laudă şi mâine te ocărăşte. Ci, să ne punem nădejdea în mila lui Dumnezeu şi nu vom greşi niciodată. (arhim. Ioanichie Bălan)

Să vă ajute Dumnezeu cu harul Său să vă folosiţi de restul vieţii, sporind în fapte bune, şi mai întâi în smerenie şi dragoste ca să vă mântuiţi sufletele.

Cu râvnă întru Domnul,
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie
  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.