Încep prin a-mi cere iertare de ceea ce voi spune. Sunt împreună cu vărul meu de gradul 1, de jumătate de an, nu vreau să mă despart de el, nu pot, ne iubim prea mult, nu am crescut împreună, nu ne știam decât din poze, așa că nu am simțit niciodată că este din familie. Nu am dat în cap la nimeni și totuși simt că ar trebui să se arunce cu pietre în mine și că nu voi fi iertată, deși lumea a început să existe prin rudenie și Dumnezeu a permis aceasta. Vreau doar să întreb ce să fac, sa continui relația fără să am consimțământul Bisericii, să mă pot cununa sau să trăiesc așa și să îmi iau adio de la așa ceva și să simt că trăiesc de 2 ori mai mult în păcat. Nu îmi dați sfatul să îl las! că nu o voi face, așa ca vă rog spuneți-mi altceva, ori că am vre-o șansă sau nu. Mulțumesc din suflet.
- Carmen a întrebat 13 ani ago
- last edited 2 luni ago
- You must login to post comments
Eu altceva nu am ce să vă spun. Văd că adevărul nu vreți să îl știți. Ceea ce îmi rămâne este doar să vă amintesc câteva canoane. Așadar: Canonul 54 Trulan: „… ca să cadă sub canon de 7 ani – … – cel ce s-a împreunat cu vara sa…”. La fel și în celelalte canoane: canonul 19 apostolic, 26 și 53 Trulan; 2 Neocezarea; 23, 27, 68, 75, 76, 79, 87 Sf. Vasile cel Mare; 11 Timotei al Alexandriei; 5 Teofil al Alexandriei. Și mai amitesc că la dumneavoastră nu e o dragoste pornită cu rădăcini puternice, pentru că singură spuneți că e doar din poze. O dragoste poate izvorî între oameni care se văd mai aproape decât în poză. Și în încheiere vă spun că mare încăpăținare vă cuprinde. Lipsa smereniei și prezența încrederii prea mare în tine. Și nu mai înțeleg de ce ai mai apelat la această rubrică dacă aici se spune doar numai ceea ce e adevăr, ceea ce încearcă să păstreze adevărul. Ce vrei să îți spun? Să fiu împotriva a ceea ce spune Moise în lege: „Nimeni să nu se apropie de nici o rudă după trup, cu gândul ca să-i descopere goliciunea”(Levitic 18,6). Eu nu pot să spun ceva contrariu. Așa că dacă nu vă conduceți de glasul lăuntric care am văzut că îl aveți prin cuvintele: „simt că ar trebui să se arunce cu pietre în mine și că nu voi fi iertată” atunci fiți ca animalele, doar numai după instinct.
Doamne iartă-mă pe mine păcătosul.
Cu râvnă întru Domnul,
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie
- Guest a răspuns 13 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.
