Rog de mă iertaţi părinte, trăiesc de un an cu logodnicul meu la casa părintească, a mea, în acest timp ca în toate familiile cred că au fost certuri, în care mi-am permis să ridic chiar şi mâna la logodnic fără ca el să facă acest lucru, chiar şi l-am alungat de la mine de acasă când eram nervoasă. Acum, câtevai săptămâni, au început nişte reproşuri, iar în urma lor el mi-a spus că în acest an el a trăit un coşmar şi a răbdat multe, dar a ajuns cuţitul la os şi vrea o mică pauză, acum el a plecat în ospeţie la nişte rude pe ceva timp ca să ne lămurim sentimentele, însă eu mi-am dat seama că fără el eu nu pot trăi şi-mi recunosc vina, dar nici el nu-i lemn de pus la icoane şi a recunoscut-o şi el, însă vorbeşte foarte rece cu mine de când e plecat. Vă rog să-mi spuneţi ce să fac ca să-mi recapăt logodnicul înapoi şi să mă ierte pentru tot ce i-am făcut ca să nu ajungem la despărţire, ci la nuntă, că plănuim să ne căsătorim în iulie, poate să fie şi un semn de la Dumnezeu această ceartă şi acest timp? Vă mulţumesc şi rog de mă iertaţi.