trist ,dar adevărat

0
0

Hristos a Înviat! Părinte aș vrea să mă ajutați cu un sfat în privința relației mele cu tatăl meu. Știu, că noi copiii nu avem dreptul să judecăm părinții… dar nicăieri nu scrie că părinții nu își iubesc copiii. Deși de mic copil am luat și bătaie și mai apoi crescând mai mare au apărut neînțelegeri deseori între noi (fiind și eu o fire mai impulsivă) și din nou ajungându-se la bătăi, am uitat și iertat. Dar înțelegerea noastră nu a durat foarte mult, că după sărbători iar să ne certăm, și terminându-se cearta noastră cu ceea ca să aud de la propriul meu tată că de acum nu vrea să mă mai vadă mulți ani înainte. Credeți-mă mi-a fost foarte greu să aud aceste cuvinte, și acum când îmi aduc aminte îmi este foarte greu, dar sunt adevărate, simt pur și simplu că nu mă suportă. Nu mai știu ce să fac ca să fie totul bine între noi, eu oricum îl iubesc, deși nu ne-am spus-o niciodată. Acum nici atât nu am s-o fac pentru că nu pot să merg la el atâta timp cât el nu vrea să mă vadă. Dacă ați putea să mă ajutați cu un sfat ce aș putea face să nu existe răul ăsta între noi, unde să merg, ce să citesc???

  • You must to post comments
0
0

Cu adevărat a Înviat! Mai întâi trebuie să vă împăcați cu tatăl, și arătând dvs mai întâi smerenie și stimă, mergeți de-i cereți iertare și spuneți-i: am greșit tată, iartă-mă (chiar de nu aveți vină). Iubește Domnul sufletul umil! Apoi după ce v-ați iertat mergeți de vă spovediți și rugați-vă pentru el – iată ce i-ar plăcea Domnului să faceți!

Doamne ajută.

Cu râvnă întru Domnul,
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie

  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.