Catolicii

Cu adevărat a înviat. Iată că în ce privește divorțul au dreptate cei din Biserica Catolică. Dar Biserica procedează în baza cuvintelor  Sfintelor canoane ale Sfinților Sinoade și Părinți. Dacă ei spun că se aprobă a doua și a treia căsătorie asta înseamnă că pentru a se ține de pogărământ se aprobă. Nu se aprobă divorți. Să nu ne înțelegeți greșit. Deci să fiu mai clar. Sfinții Părinți și prin ei și Biserica aprobă cea de a doua și a treia căsătorie. Ea nu aprobă divorțul. În Biserică nu există așa numitul divorți. Există doar niște rugăciuni care se cere mila lui Dumnezeu pentru cei care au decis că nu se mai potrivesc de a trăi împreună. Deci aprobarea bisericii, sau cum se mai spune: desfacerea căsătoriei este doar numai înfăptuirea acestor rugăciuni de către Arhiereul locului. Și pentru a fi o biserică neacrivistă, adică a pogorământului se ține cont și de învățătura Sinoadelor și a Sf. Părinți care aprobă cea de a doua și a treia căsătorie. Iar învățătura Bisericii rămâne una singură: Ce a unit Domnul omul să nu despartă. Așa că cei cununați rămân pe viața legați și prin aceasta vor fi judecați la judecata de apoi. Iar pentru a vă informa cu învățătura pe care o pretinde biserica ca fiind potrivită pentru creștini în ce privește divorțul și trăirea celor în divorț vă recomand: „Ruperea arborelui familiei durerea secolului XXI”. Citind acestea veți putea înțelege pentru ce învățătură pledează biserica noastră. Deci Biserica Ortodoxă nu recunoaște divorțul civil și nu veți găsi doveți că divorțul se practică în Biserică. Și să nu încurcăm divorțul de la stat și rugăciunile pentru iertarea păcatelor celor care se despart. În ce privește căsătoria preoților. Simplu aș răspunde: decât homosexuali și pedofili mai degrabă preot căsătorit și prin aceasta stăpânit în pornirile sale instinctuale. Cred că aceasta ar fi varianta logică a căsătoriei preoților. Apoi mai sunt și învățăturile Sfintelor Sinoade și a Sfinților Părinți. Aceste hotărâri cere ca un canditat la hirotonie să fie căsătorit. Deci linia de care se conduce Biserica Ortodoxă. Însă această linie nu obligă la căsătorie pe cei din tagma preoțească. Căsătoria nu e obligatorie ci doar numai ca ofertă pentru cei care doresc să aleagă treapta preoției și nu sunt pentru hirotonie celibatară. Înainte existau obiceiurile să se practicie căsătoriile celibatare, fapt care la moment sunt mai puține în Biserica noastră pentru faptul că sunt puse foarte clar în fața candidaților obligativitatea de a alege înainte de hirotoie felul lui de a fi ca și stare civilă. Așa că Biserica Ortodoxă nu oprește hiritonia celibă pentru cei care doresc să devină preoți dar nu simt chemare în viața monahală(deși cazurile practic că nu sunt). Căci în Biserica Ortodoxă există alegerea clară: una din cele două căi; om simplu cu sau fără căsătorie sau monahism. Aceiași rânduială o are și Biserica. Însă mai trebuie să amintim că încă din timpul apostolilor se poate de văzut că femeia nu este un impediment de al urma pe Hristos. Exemplu vindecării soacrei Apostolului Petru, consemnată în Evanghelia după Matei (8:14-15), în cea după Marcu (1:29-31) și în cea după Luca (4:38-39), vă poate vorbi mai multe. Și cred că e logic că o soacră fără sai soție e imposibil. Și apostolul era unul dintre cei care trăia cuvântul: „Cine vrea să Mă urmeze, să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să Mă urmeze”. Lepădarea de sine este cu totul altceva decât lepădarea de ceea ce ai. Și călugării depun votul sărăciei dar asta nu pentru aceste cuvinte: „Cine vrea să Mă urmeze, să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să Mă urmeze”. Deci depunând votul sărăciei nu înseamnă că deja se leapădă de sine. Votul sărăciei este una dintre condițiile intrării în monahism. Însă la lepădarea de sine se ajunge doar după ani lungi de luptă. Sfinții pustiei ne spuneau că după ani de zile de rugăciune și de post ajungeau la ce înseamnă lepădarea de sine. Deci lepădarea de sine nu înseamnă lepădarea de soție. Dar să mai ținem cont și de faptul că în Biserica Ortodoxă treapta superioară a ierarhiei ne vorbește despre obligativitatea de a fi necăsătorit. Deci În treptele superioare sunt aleși deja ierarhii care fac parte din tagma monastică sau a clerului celibatar. Treapta preoției este maxim până unde se acceptă căsătoria. Iar în ce privește papa nu vreau să îl judec. Dar capul Bisericii Catolice este Papa iar al Bisericii ortodoxe este Iisus Hristos. În Ortodoxie nu există primat ci unanimitate.

Adevărul e doar unul și e acela care nu se laudă și se impune ci cel care se cere a fi din fire și din trăire.

Cu râvnă întru Domnul
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie