Sărut mâna, părinte! Părinte, fratele meu se află într-o stare foarte gravă. Aşa de tare a fost bătut în cap, că are sânge închegat la creier, medicii presupun că cine l-a bătut, a vrut să-l omoare. Dar eu rămân la părerea că numai Dumnezeu ştie ce a fost. Starea lui nu se schimbă, tot e în comă în stare foarte gravă. Ei spun că dacă sângele închegat va creşte atunci va trebui să-i facă operţie la creier, la cap. Părinte, nici nu ştiu la ce să mă mai gândesc. Mă frământă gândurile: răzbunare, ură. Mă rog lui Dumnezeu să-mi şteargă aceste gânduri, dar ele peste un timp iarăşi vin şi iarăşi mă rog, ele iarăşi peste un timp vin şi tot aşa, dar eu peste o săptămână am examene de absolvire a şcolii gimnaziale şi nici nu ştiu cum o să le dau. Cu câtva timp în urmă au sunat de la poliţie şi au spus că au găsit cine l-a bătut. Va fi dus infractorul la judecată. Din spusele infractorului ei s-au certat, nu ştiu din ce cauză şi au început să se bată, iar infractorul, se zice, este un bandit. Infractorul l-a lovit pe fratele meu, fratele meu a căzut jos, iar banditul a văzut că a căzut jos şi a început numai în cap să-l bată, nu ştiu cu ce l-a bătut. Nu ştiu ce fel de om trebuie să fie ca să comită aşa ceva. Eu pot să cred că s-au lovit puţin şi infractorul văzând că fratele meu a căzut putea să-l lase în pace sau să-i acorde ajutor, dar el, nu, văzând că a căzut şi mai tare îl bătea şi numai în cap. Dar ei puteau să nu se certe deloc sau unul să cedeze şi gata, dar din păcate nu s-a întâmplat aşa. Eu nu învinovăţesc pe nimeni, nici ură nu am pe infractor, nici răzbunare nu vreau măcar că mă scufundă astfel de gânduri, dar mă rog Lui Dumnezeu să nu le am, căci eu ştiu că doar bunul Dumnezeu va face dreptate şi toţi vom primi după dreptate. De ce se întâmplă toate acestea, părinte? De ce lumea asta îi aşa de rea? Lumea nu merge înspre mântuire ci numai la păcat se trage şi din ce în ce mai mare. Vă mulţumesc vouă şi la toţi fraţii creştini adevăraţi, ortodocşi, care nu-şi leapădă credinţa. Şi îmi e jale şi plâng pentru acei care nu înţeleg aceasta şi nici nu caută mântuirea, nu-L caută pe Dumnezeu Cel Adevărat, nu caută învăţătura lăsată de Dumnezeu în ortodoxie. Părinte, eu de multe ori am vrut şi vreau să-L urmez pe Iisus Hristos, pe Dumnezeu întru totul precum Sfinţii Părinţi au făcut. Dvs. ce ziceţi de aceasta? Eu vreau aceasta. Cunoaşterea de Dumnezeu şi credinţa în El face să aibă un sens viaţa mea (la mine cuvântul plictiseală în ortodoxie, în cunoaşterea de Dumnezeu, cuvântul plictiseală nici nu există, acest cuvânt face parte din lume, iar eu nu vreau să fiu cu lumea, eu vreau să fiu cu Dumnezeu). De aceea l-am şters din propoziţie şi poate nici n-o să-mi aducă aminte de acest cuvânt. Pe mine mă plictiseşte lumea aceasta, deaceea îl voi folosi. Părinte dvs. ce credeţi? Ce ar trebui să fac? Mama crede şi ea în Dumnezeu, crede în Biserică, şi crede în învăţăturile ortodoxe. Pe când tata… el a avut de a face cu martorii lui Iehova, dar este botezat în ortodoxie şi este şi acum de botez ortodox, doar că nu are ochi să-i vadă pe preoţi. El şi aşa cât şi mama nu prea cred să fie de acord ca eu să mă duc pe viaţă la mănăstire. Ei îmi spun că trebuie să învăţ să-mi fac carieră, să am familie, să fac bani mulţi. Dar mie bani nu-mi trebuie, nici carieră, acestea sunt lumeşti. De învăţătură eu cred că învăţătura lumească îi moartă, doar studierea şi aprecierea naturii îmi face plăcere, căci este creaţia lui Dumnezeu. Dar eu cred că învăţătura vie este învăţătura Domnului pe aceea trebuie s-o învăţăm şi să o urmăm. Pe când familie, toţi creştinii ortodocşi suntem o famile, căci avem acelaşi Tată. Vă rog spuneţi-mi ce să fac? Eu din tot sufletul vreau să merg pe urmele Lui Hristos întru totul. Ştiu ispitele sunt şi vor fi multe, dar credinţa în Dumnezeu mă face să trăiesc cu adevărat. Sunt însetat de cunoaşterea Lui şi de a face ceea ce este plăcut Lui. Vă rog părinte spuneţi-mi ce să fac? Să fug de acasă ar fi un necaz pentru părinţi, dar eu nu vreau să-i necăjesc. Să le spun lor dar cred că nu-mi vor da voie căci ei îmi spun lucrurile lumeşti de care v-am spus mai sus. Să mă duc împotriva voinţei lor nu ştiu dacă ar fi bine. Ce să fac părinte? Eu sunt plin de păcat, am ajuns şi la păcatul masturbării. Dar eu vreau să mă lepăd şi m-am şi lepădat şi vreau duminica asta să mă împărtăş şi vreau să fiu întru totul, să fiu cu Dumnezeu. Dar ce să fac cu părinţii? Domnul să vă aibă în pază.