Sărut mâna, părinte. Nu ştiu cum să încep, sunt căsătorită de 1 an şi nu am fost o dată fericiţi. Avem mereu certuri îngrozitoare. Ne dorim fericire avem şi un băieţel David de doar 9 luni, dar parcă am fi blestemaţi. Ajungem într-un punct în care nu putem trece decât certându-ne rău. Crize de sinucid şi multe alte îngrozitare. Între noi intervin, se bagă multe persoane. Înainte erau ai mei dar, întotdeauna a fost sora lui şi mama lui, pe care le intersează absolut tot. Pun întrebări ce nu-şi au rostul, precum: aveţi bani, aveţi ce mânca, precizez suntem în Italia de 2 ani, am făcut nuntă, totul ca la carte cu ajutorul bunului Dumnezeu am trecut peste, dar eu nu am fost mulţumită de nimic, pentru că sora lui şi mama lui au comandat totul. De bună am zis că ele, apoi înebuneam în faţa soţului de atâtea nemulţumiri că face ca ele. Sora lui îl sună întruna, şi-a trimis o nepoată acum aici în Italia lângă noi, cu care a trebuit să o rup că venea de curioasă ce fac, într-una peste mine, m-am certat ca să zic așa. Am momente când văd că nu mai știu cum să procedez să-l fac să îmi ceară și mie părerea legat de viitorul nostru, mă gândesc și să-l părăsesc, dar nu mă lasă sufletul. El este un om deosebit dar eu reacționez foarte urât când văd că este contactat de sora lui…îl sună pe ascuns, dacă îl întreb cine este îmi spune că nu știu, apoi mă înjură. L-am schimbat am zis eu… și el pentru că nu mai poate să-mi spună adevărul fiindu-i frică de reacția mea….rudele lui nu mă suportă, le simt, eu provin dintr-o famile un pic mai avută în care ne-am permis mai multe în viață, ei nu fac altceva decât să vorbească de unu de altul….ajung cu soțul meu să ne rupem capetele și nu știm de ce facem asta, amândoi suntem foarte duri, când vine vorba de ceartă, el încearcă să apere cei al lui, dar mie asta nu îmi convine, pentru ca l-am acceptat așa mereu am făcut ca el, deși apoi i-am scos ochii 2 ani. Am ajuns să-mi fie frică ca sora lui, mă poate despărți, la cât de mult se bagă în viața noastră. De când am cunoscut-o mi-a pus în temă că ea îl iubește foarte mult pe fratele ei și că nimeni și nimic nu-i poate despărți, mi-a închis gura am știut-o de frică, îi povesteam tot, mergeam la ea în casă dar ea mă făcea pe la spate, îl suna mereu când am fost nevoită să plec de lângă el în România, și îi spunea ce fac îl întreba pe mesager dacă văd eu ce vorbesc ei…..vă dați și dumneavoastră seama ce femeie. Părinte vă rog din suflet să mă înțelegeți, amândoi am ajuns la capătul puterilor.  Nu știu cum să-l fac să-mi respecte mai mult cuvântul, să nu se mai ascundă, să nu o mai asculte, își dă prea multe păreri. Și toate au ieșit ca ea, nunta a vrut ea la cort… l-a tocat soacra mea și cu soră-sa până au făcut fără voia mea, Apoi după nuntă soacră-mea vroia să numere banii, și eu am dat-o afară. Nu am reușit nici o secundă să trec peste ele, sufăr lângă ele când văd cât ne afectează relația. Băiețelul nostru de 9 luni a avut parte să vadă și să audă multe certuri, credeți că l-ar putea afecta? Pentru că el înseamnă totul pentru mine și m-ar durea enorm. Vă mulțumesc. Doamne ajută