Sărut dreapta, părinte! V-am spus, vă pun întrebări şi vă mărturisec încercarile sufletului meu. Vreau să vă spun, e bună suferinţa precum aerul pentru trup, aşa şi suferinţa pentru suflet. Am învăţat multe şi am aflat în primul rând că sunt suferinţe cu mult mai mari decât ale mele, că Dumnezeu nu dă mai mult decât pot duce şi am aflat că sunt un om slab, pentru că nu am încercări (suferinţe) dramatice, am învăţat că viaţa asta pe pământ e doar un test şi că fumul trece că Dumnezeu e aşa bun şi ne-a daruit timp să ne vindecăm, dragoste şi iertare doar să-i cerem. Am învăţat că pot da cu milioanele bani la preoţi sau să ard vagoane de lumânări să citesc cât lumea ..dacă sufletul tot murdar îmi rămâne, dacă nu sunt moral corect şi să-L iubesc pe Dumnezeu cu toată fiinţa cu tot cugetul meu, să mă dărui Lui întru totul, să fiu un creştin ortodox adevărat, să iubesc sărăcia, suferinţa, încercarea, oamenii, indiferent de ce-mi vor face ei bine ori rău. Și mai mult să-i iubesc pe cei ce-mi fac rău să-mi iubesc părinţii, fraţii, să nu trec cu vederea canonul părintelui duhovnic şi să ascult dumnezeieşte de el, să nu aştept nimic, în schimbul rugăciunilor mele şi a milosteniei, să primesc cu bucurie şi dragoste tot ce mi se dă de la El. Of, şi cât sunt de rău şi nevrednic sunt de milă şi îndurare. Am mers mai mereu la biserică, dar mi-am dat seama acum că mergeam pentru nevoia mea trupească pentru a mi se da nu pentru a îmi vindeca sufletul şi îmi omorî patimile. Astăzi e ziua Sfintei Cruci şi mai toată lumea îmi spune e păcat să mănânci struguri negri sau prune, sau seminţe negre…dar oare nu e mai păcat să fac pe fratele meu să sufere, să înjur, să mă mândresc, să fiu zgârcit sau să zac în crasme..sau cine ştie ce neisprăvire. Părinte deşi sunt în încercare, sunt bucuros, sunt conştient că de la Dumnezeu vin toate şi nu am ce face decât a mă ruga, a cere răbdare, a face bine la tot pasul, cuget la cele spuse de dvs, la cele ce mi-aţi scris, la Sfânta Scriptură şi la sfintele şi frumoasele rugăciuni. Mă simt extraordinar în timpul Sfintei Liturghi şi a Sfântului Maslu. Am încercări şi ispite repetate, dar ştiu că lupta nu e uşoară, sfătuiesc pe toţi să meargă la biserică să ceară ajutorul, să fie cu mare atenţie la sfintele slujbe, să asculte duhovnicul şi mare o să le fie mirarea, când o să primească mai mult decât au cerut. Poate credeţi că o iau razna, însă nu am avut niciodată răbdare, dar acum am primit o fărâmă, e mare bucuria să cunoşti pe Dumnezeu, esenţa vieţii e asta (părerea mea). Dragotea, rugăciunea, vederea de a te îndrepta, de a-L căuta pe Dumnezeu. Sărut mâna, părinte şi mulţumesc pentru răbdare, iertaţi-mă! Doamne ajută-ne!
- Iulian a întrebat 14 ani ago
- last edited 10 luni ago
- You must login to post comments
Nu am ce adăuga frate Iulian! E zbuciumul sufeltului, în căutarea lui Dumnezeu! e ceea despre ce vorbea și fer. Augustin – neliniștea sufletului nostru, până nu ajunge la Dumnezeu!
Să te aibă Dumnezeu în pază și să ne ajute pe toți, în calea mântuirii!
Preot Iulian Rață
- Guest a răspuns 14 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.