Familie, prieteni

0
0

Sărut mâna, părinte. Iertați-mă că deranjez, nu prea mă rog cât ar trebui sau cum ar trebui, dar așa cu o părere sau sfat după cele zise, aș vrea. Știu că nu am fost perfectă. Dumnezeu dă după puteri, după greșeli, din bunătate mai din vina noastră. Aveam o cunoștință, o doamnă mai în vârstă care venea la noi, adica la mine și eu am doi copii și stătea uitată când venea și acasă nu se mai ducea. Uneori, mă obișnuisem, parcă ea a venit și statea acolo ca o păpușa, dar era pe acolo.  În schimb nu mai aveam timp de a mă ruga, nici de a-mi face treburile obișnuite cum trebuie și ca lumea, nici să reflectez la ale mele și la ce e în jur. De Dumnezeu nu prea vorbea sau deloc, eu numai făceam decât cruce la masă și la culcare și gata. Stătea să îmi știe totul, ba mai mult, mă provoca să vorbesc aiurea și chiar oarecum să jignesc pe cei cu care vorbesc, nu spun în nume de rău, Doamne fereşte!  Poate a lumina Dumnezeu și pe cei ai casei ei, adică cei doi băieți și soțul cu care se mai ceartă și care o mai băteau, adică toți trei. A mai dormit la noi, dar când a început școala și ea a venit (era o oboseală pe care o realizam!), că trebuiea să pun punct cu ea, fetele începeau gradinița, sunt în grupa mare și trebuie să mă ocup și de ele. N-am  avut un program ca lumea, că de obicei, căci când venea, mai tot timpul, stătea nedusă acasă până în noapte, sau chiar dormea la mine. Eu nu-mi doream decât fetele să aibă un program în care să aibă relaxare și un timp dedicat lor, nu în care nu dormi când vrei sau poți, sau nu poți face ce vrei că vine cineva. Eu mi-am făcut treaba, dar ea venea doar și stătea și îmi comenta la fete, ba ca să pună jucăriile la loc, ba de ce face cutare…, ba să nu stea cu ochii prea apropae de carte… cea mică  are probleme cu ochii. Fetele, când venea ea, erau altfel, agitate, puțin cam neascultătoare, la masă se întindeau câte o ora, și eu mă supăram și le certam. Atunci într o seară, am chemat la mine un domn să vie pe la noi și poate s-o căra, dar ea statea. Venise ca să doarmă la mine. Cea mare a zis „mama”, a adormit în fund, apoi s-a trezit… la un moment dat, domnul a zis că pleacă acasă și atunci și ea s-a ridicat să plece, așa am scăpat de dormitul ei la mine. A venit a doua zi, bosumflată, Dumnezeu știe ce o mai fi avut, a stat vre-o 3 ore pe la mine, la care a plecat val vârtej și a venit după vreo 3 ore să îi dau înapoi o carte de română veche. Am încercat să vorbesc cu ea ce are, ce s-a întâmplat, dar ea a zis că e corectă, că ea nu bârfește, că ea nu cere, deși toate le-a făcut, în fine am lasat-o în pace, iar la urmă a zis că dacă nu vine soțul ei dupa ea, după carte, așa încât i-am dat cartea și bună dusă. E îndată o săptămână, dar realizez că am mai mult timp pentru mine și pentru fete, că treburile mi le fac pe îndelete și nu are cine veni la mine să se pretindă prietenă pe față, ca apoi să fie precum Iuda. Nu-i port pică, chiar i-am dat bună ziua pe stradă și m-am făcut că n-am nimic, deși m-a deranjat. Bănuiesc că așa ea nu va mai veni zi de zi la mine sau deloc după ce a venit acest domn. Bănuiesc sigur c-am ce a disutat cu o vecină de pe aici din cartier cu care s-a supărat și împăcat acum înapoi. Decât un prieten prefăcut, mai bine nici unul! Sunt așa singură cu fetele și îmi este greu în anumite momente, dar nici cu ea mare brânză n-am avut, datoare ei nu sunt. A servit și am ajutat-o ca și pe copii mei! Dar nu-mi era o prietenă adevărată și nici de vârstă. Îmi pare rău doar că n-am găsit altă modalitate de a o termina cu ea, cu vizitele dese pe la mine.  A trebuit să chem un bărbat. Știu cam ce o să spună, dar doar așa o-i avea liniște cu ea, chiar de o vorbi aiurea. Nu mi-e ușor cu două fete, dar măcar ne avem una pe alta. Fetele un pic sau mai liniștit de când numai vine. Știu și că suferă, că tatăl lor nu se interesează de ele, sau să le sune, s-au obișnuit, dar suferă. S-au maturizat prea devreme. Uneori sunt cam indiferente, sau se mai fac că nu aud când le vorbesc și atunci țip sau chiar le mai altoiesc una la fund. Mă rog rar, dar îl rog pe Dumnezeu să îmi dea putere să le cresc, căci am câteva probleme de sănătate și fetele să îmi dea ascultare la ce le învăț și să meargă pe drumul bun, nu pe cel rău! Iertați-mă cu vorbăraia mea. Dumnezeu să vă ocrotească, căci sunteți aproape de noi și să se milostivească spre noi!

  • Georgeta a întrebat 14 ani ago
  • last edited 10 luni ago
  • You must to post comments
0
0

Dragă soră Georgeta, iată că zici aici că nu ai prieteni … Ia încearcă să ți-L faci prieten pe Hristos, să te apropii de El mai mult prin rugăciune, prin credință, și vei simții sprijinul și ajutorul Său necondiționat. Să nu-I ceri ajutorul doar că așa crezi că trebue, ci să-L iubeşti din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău! Uite atunci vei simții sş ajutorul şi prietenia Sa.

Zis-a Domnul către Domnul meu: Şezi de-a dreapta Mea până ce-i voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale.

Prot Victor Mihalachi

  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.