Răpunsuri

0
0

Părinte, am citit răspunsurile pe care mi le-aţi dat. Ştiu! Răbdare, răbdare, răbdare, rugăciune, rugăciune… ştiu asta, părinte, mai bine decât oricine! Ştiu! Totuşi, părinte, mi-aţi spus că rugăciunea aceasta poate dura o viaţă. „Dar ar trebui să înţelegi un lucru: că poate dura şi o viaţă această lupta pentru familie.” Eu să ştiţi ca înţeleg, mai bine decât oricine, ce vreţi să spuneţi. Ştiu, ştiu foarte bine. Îmi râmâne doar rugăciunea către aproapele şi că asta e voia lui Dumnezeu; că aşa a vrut Dumnezeu, că asa este bine pentru mine. Este aşa părinte? Asta vreţi să-mi spuneţi?  Că noi  trebuie să ne rugăm pentru sufletele altora, că vremea este aproape, că prăpădul vine, este aşa!! Că trebuie să ştie o lume întreagă ca Antihrist (necuratul) va fi încoronat în Ierusalim şi ne aşteaptă vremuri grele. De aceea meseanul (tânărul de rând) trebuie să citească Psaltirea şi să facă rugăciuni, ca să ne rugăm pentru rudele noastre, pentru poporul acesta, pentru părinţi şi pentru toţi credincioşii. Ştiu ce vreţi să spuneţi!! Facă-se voia Domnului cu noi cu toţi!! Amin. Căsnicia mea a fost un dute-vino, de aceea când m-am rugat l-am întors pe soţul meu acasă, dar ne certam des şi iar pleca, uneori din nimicuri. Prin rugăciunea către Dumnezeu l-am întors, părinte, acasă de vreo cinci ori, dacă nu şi de mai multe ori, dar se pare că nu sunt o soţie bună; nu ştiu să îmi modelez soţul. E şi primul bărbat din viaţa mea, poate îşi iubeşte mai mult mama şi sora decât pe mine. M-am rugat în continuu! Poate e un impediment că am stat cu părinţii mei în aceiaşi casă, poate că trebuia să plecăm, să stăm cu chirie. Sincer, nici nu ştiu de ce nu a fost bine. Mp gândeam cp la pprinţii mei, totul va fi altfel, că nu vor exista discuţii. El, probabil, spunea totul mamei lui. Mai pun faptul că era geloasă, şi nu am ştiut să aplanez acest fapt orbesc, pentru că erau zile când era străin de mine în casă. Şi eu simţeam că a fost pe la mama lui singur. Nu îmi spunea nimic, dar eu simţeam. Am simţit totdeauna din comportamentul lui faţă de mine.De aceea şi acest sentiment de gelozie. Mama lui îi spunea să nu mă mai ţina tot timpul în braţe, ca să îl înstrăineze de mine, să nu avem un copil, să nu ne bucurăm de viaţă. Poate aşa e voia Domnului! Aş vrea să vă relatez ceva, respectiv într-o noapte soţul meu a avut un vis şi a spuns cu voce tare: „Să mori tu ca nu te culci cu ea!”. Ştiu că nu trebuie să credem în vise, că visele sunt de la diavol, dar părinte, dimineaţa, când i-am spus ce a visat, nu a mai dormit cu mine. Se făcea 2 noaptea şi nu mai se culca. Aţi putea să mă ajutaţi cu un sfat?

  • You must to post comments
0
0

Soră, eu am cazul unei femei care mai bine de 3 ani nu a trăit cu soțul ei. Dar sa rugat fierbinte, fără a da vina pe cineva, fără a căuta dezvinovățiri, sau fără a învinovăți. A suferit, a răbdat, dar astăzi, lucrurile s-au limpezit. Deja de câteva luni, Dumnezeu a readus pacea și, realmente se bucură, mulțumește și dă Slavă lui Dumnezeu! Dar suferința acelei femei, sincer să fiu, eu nu cred că aș fi putut-o duce. Doar Dumnezeu a ajutat-o și a ținut-o! Grea ea fost crucea!

Sunt de părerea că, totdeauna este loc pentru răbdare. Și, dacă afirmăm că suntem creștini, hai să lăsăm visurile. Uneori mi se pare că creștinii noștri se joacă dea crezutelea. Dacă Biserica a zis nu visurilor, nu trebuie să rămână și nu totuși.

Preot Iulian Rață

  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.