Îndrumare!

Bună la toţi, la Sfântul Ioan Gură de Aur este o explicaţie despre cuvântul Domnului de a nu judeca pe aproapele: Dacă în lume ar stăpâni această lege de a nu fi judecat nimeni, atunci s-ar distruge toată ordinea şi în biserici şi în cetăţi şi în case. Dacă n-ar judeca stăpânul pe slugă, stăpâna pe slujnică, tatăl pe fii, prietenul pe prieten, atunci s-ar întinde răutatea. Dar pentru ce spun prietenul pe prieten? Dacă n-am judeca pe duşmani, niciodată n-am pune capăt duşmăniei, ci toate s-ar întoarce pe dos. Nu trebuie să ocărâm, să tăbărâm cu gura, ci să sfătuim. Nu trebuie să vorbim de rău, ci să povăţuim. Nu trebuie să criticăm cu trufie ci să îndreptăm cu dragoste Vreau să înţeleg am dreptul să-i spun cuiva dacă văd că face ceva nelalocul lui (că nu strânge după el, să-i spun că nu e bine să trăiască necununat, şi alte situaţii) s-au trebuie să tac? Şi dacă i-am spus şi s-a supărat trebuie să-i cer iertare? Am avut situaţie când i-am spus unui frate să strângă după el, şi s-a supărat pe mine deoarece îi fac des observaţie, şi vreau să înţeleg dacă am făcut bine s-au nu. Vă rog să mă luminaţi!