Mulţumiri

Sfinţiţi părinţi, vă citesc mesajele zi de zi, şi îmi umpleţi inima de bucurie, de înţelepciunea şi de răbdarea de care daţi dovadă. Vă mulţumesc că existaţi!! Îmi umpleţi inima de o pace nemărginită!! Pacea ta dă-ne-o nouă Doamne! Duhul Sfânt şi Harul lui Dumnezeu să fie cu noi cu toţi!! Amin. Sufletul îmi este încărcat, dar voi răbda până la capăt. Părinte, aşi vrea să mă mai spovedesc o dată şi încă o dată, ca să ma pot izbavi de tot răul şi necazul, poate aşa va „fugi” de la mine. Acum dacă sunt răcită, ar fi permis să iau sfânta împărtăşanie? Dacă şi strănut? După cum ştiu eu, nu cred că aşi putea. Mi-e teamă să nu mă îmbolnăvesc. Ştiţi şi dvs. prea bine că uneori necazurile se ţin lanţ, iar noi nu prea avem ce face, dacă aşa e voia lui Dumnezeu. Vroiam să vă mai întreb, deseori când citesc acatistul în genunchi, asta acum mai recent, mi se întâmplă ca atunci când termin de citit mă ridic cu nişte înţepături, ace, în tălpi şi mă dor. Ştiu că ceva este şi aş vrea să mă mai spovedesc şi împărtăşesc, ce mă sfătuiţi dvs. părinte. Vă mulţumesc pentru tot.