Dragii mei, naşul este garantul dreptei mărturisiri şi a bunei creşteri întru legea Domnului şi va răspunde în faţa lui Dumnezeu de finul său, pe care îl aduce în faţa Sfântului Altar pentru a depune făgăduinţele şi a primi sfânta taină a botezului sau a cununiei, sau a călugăriei. Naşul de botez se leagă cu finul sau şi cu părinţii lui „printr-o rudenie spirituaăa care este mai mare decât cea după trup” (VI ec. 53) devenind părinte duhovnicesc, care are obligaţia să locuiască cât mai apropiat de finul pentru a-l ajuta şi învăţa poruncile Domnului, iar finul este dator să-l asculte în tot ceea ce este plăcut lui Dumnezeu. Nu poate fi naş cel ce este de altă credinţă sau nu este în stare să înveţe şi să povăţuiască bine pe finul său, căci nimeni nu poate da ceea ce n-are sau este om imoral, căci orb pe orb călăuzindu-se, amândoi cad în groapa pierzării. (Matei 15,14; 23,1-25-. Luca 6, 29). De aceea, naşii trebuie să fie oameni credincioşi, să cunoască şi să iubească sfânta noastră lege ortodoxă şi să aiba viaţa curată. Căci altmintrele, ce chezăşie vor da pentru pruncul ce se botează? Şi cum vor da seama înaintea Dreptului Judecător pentru îndatoririle ce au luat asupra lor? Odată ce trăește în păcat nu poate fi naşă nici ea nici concubinul ei.

Prot Victor Mihalachi