Sărut mâna, părinte! Vă rog, să mă ajutaţi cu un sfat. O femeie are o soră căsătorită de peste 25 de ani (într-un oraş din nordul României) cu un bărbat care nu prea s-a priceput să asigure cele necesare traiului. De-a lungul anilor, a făcut şi datorii la bănci, fiind salvat de cumnata sa (de sora soţiei). Într-un an, în care femeia nu a avut posibilităţi să-şi ajute sora, dânşii au ajuns în situaţia de a-şi schimba apartamentul cu unul mai mic şi mai vechi. De cca 8 ani a plecat să lucreze în Italia, dar nici acolo nu s-a descurcat mai bine. A lucrat ca muncitor într-o mică fabrica de frigidere, fiind plătit foarte puţin, ajungând astfel iar să se împrumute de la bănci. Din primăvară nu mai are deloc servici, lucrând doar aşa cu ziua, când găseşte câte ceva. Soţia lucrează în ţară, având un salariu modest, întreţinând un băiat şi o fată, dintre care doar fata a reuşit să se angajeze în această toamnă, tot pe un salariu modest. De-a lungul anilor, femeia şi-a ajutat aproape lunar sora sa cu sume importante de bani, în ultimul an chiar i-a trimis şi cumnatului de vreo 3 ori bani în Italia. Vă rog, să-mi spuneţi cum să procedeze această femeie? Să facă efortul şi să-i trimită bani cumnatului să se întoarcă acasă la famile? Cum ar putea să-l facă să înţeleagă că fără ajutorul lui Dumnezeu, nu se poate descurca singur? Vă mulţumesc. Doamne ajută!
- Adriana a întrebat 13 ani ago
- last edited 10 luni ago
- You must login to post comments
Soră, nici nu știu ce să spun. Sincer. Din punct de vedere creștinește, desigur că trebuie să-i ajutăm. Cunosc și eu astfel de oameni, care, de parcă ar fi urmăriți de ghinion. Dar nu e problema că ar fi urmăriți de cineva sau de ceva! Sunt urmăriți doar de faptul că nu vor să-L accepte pe Dumnezeu în viața lui. Personal, cunosc o astfel de persoană, dar mă iertați, el nu sa mărturisit niciodată în viață. E strașnic. La fel și persoana despre care vorbim. Sunt fără de Dumnezeu dar problema e că nici nu-și fac probleme din toată situația dată. Și atunci, îmi aduc aminte de o pildă. Odată, un om înfometat rău de tot a venit la niște pescari și a cerut ceva de mâncare. Aceia l-au servit cu pește și pâine. Dar a venit și a doua zi. Și când cel mai tânăr dintre pescari a voit din nou să-l servească, tatăl său ia interzis. Și ia întins celui ce ceruse o undiță. Ca și el să se învețe ași dobândi pâinea sa cea de toate zilele și nu doar să cerșească (am povestit pilda după memorie, de fapt, e mai frumoasă). Același lucru e și cu persoana în cauză. Poate că nu are nevoie de bani, ci de undiță, ca să se învețe singur să muncească și să-și dobândească pâinea cea de toate zilele și nu doar să aștepte milostenie…
Lucrați soră, cum vă luminează Dumnezeu și conștiința!
Preot Iulian Rață
- Guest a răspuns 13 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.