Declaraţia Congresului Mondial al Familiilor de la Amsterdam

În perioada 10-12 august 2009, la Amsterdam, s-a desfăşurat a cincea reuniune a Congresului Mondial al Familiilor, reunind familii şi organizaţii din peste 60 de naţiuni, printre care şi România. După cum aflăm de pe situl ProvitaBucuresti.ro, CMF este o reţea internaţională alcătuită din organizaţii pro-familie, intelectuali, lideri şi activişti din întreaga lume, care promovează familia naturală (nucleară, heterosexuală şi monogamă) ca unitate fundamentală a societăţii, precum şi sanctitatea vieţii umane începând cu momentul concepţiei şi până la moartea naturală.
Tema principală a Congresului a fost „Familia: mai mult decât suma părţilor sale”, divizată în două sub-teme: „Familii moderne, valori tradiţionale”, care a concentrat atenţia asupra dilemei „carieră vs. familie”; iar a doua secţiune a discutat starea instituţiei familiei în ţările în curs de dezvoltare şi sprijinul pentru aceasta.
Pe lângă reuniunile plenare, lucrările Congresului au cuprins ateliere tematice pe teme precum: valoarea căsătoriei ca bază a vieţii de familie; politici publice şi legislaţie internaţională – efectele asupra familiei; rolul familiei în depăşirea dependenţei de droguri şi pornografie; drepturile părinţilor; educaţia acasă; demografia şi scăderea natalităţii în lume; traficul de fiinţe umane; avortul şi eutanasia; biotehnologia şi impactul acesteia asupra familiei. Congresul s-a încheiat cu o Declaraţie comună, a cărei traducere a fost de asemenea publicată pe provitabucuresti.ro. „În solidaritate cu Declaraţiile anterioare ale Congresului, definim că familia naturală se întemeiază pe căsătoria pe viaţă dintre un bărbat şi o femeie, cu scopul de a primi şi a îngriji o nouă viaţă umană, de a asigura dragoste, companie şi suport reciproc, de a zidi un cămin bogat în funcţiuni şi a întări legăturile dintre generaţii”.
Participanţii susţin „acele structuri legale, culturale şi sociale care dau rezultatele optime pentru copii, în termeni de sănătate, acumulare de cunoştinţe şi, mai târziu, de angajament civic. Favorizăm relaţiile de muncă ce permit părinţilor să petreacă mai mult timp cu copiii lor. Considerăm că ştiinţele biologice şi sociale trebuie să afirme că, după toate probabilităţile, copiii se dezvoltă mai bine când sunt crescuţi de părinţii lor naturali într-un cămin bazat pe căsătorie”. De asemenea se afirmă că „viitorul naţiunilor se bazează pe familiile care sunt înrădăcinate spiritual. Organizaţiile religioase ar trebui să fie libere să-şi susţină în public învăţăturile morale proprii despre căsătorie şi familie. Afirmăm că familia naturală are prioritate în faţa statului. Politicile publice trebuie să respecte această autonomie a familiei”.
Congresul susţine şi solidaritatea dintre generaţii. „Dincolo de cercul imediat al părinţilor şi copiilor, există o bogată paletă de rude. Urbanizarea, industrializarea, migraţia, războaiele, epidemiile şi individualismul egoist au slăbit, toate, legăturile din familiile numeroase. Noi favorizăm acţiuni care ar revigora acest cerc mai larg al familiei, ca loc unde indivizii pot găsi ajutor pe timp de criză, şomaj, la boală, sărăcie şi vârstă înaintată. Familia naturală este răspunsul nostru la problema sărăciei. Oamenii care trăiesc într-o sărăcie extremă ar trebui asistaţi într-un context familial, acolo unde este posibil acest lucru. Sprijinim acţiunile care favorizează proprietatea familiei asupra căminului şi micro-întreprinderile, care asigură tinerilor educaţie conformă cu vocaţia lor şi care revigorează economia rurală ca alternativă la migraţia către oraşe. Privim fiecare nou-născut ca pe un bun de preţ pentru lume, o nouă minte şi o nouă pereche de mâini gata de lucru”.
La pandemia HIV/SIDA, Congresul răspunde „cu un program bazat pe abstinenţă, credinţă şi călirea caracterului printr-o educaţie a deprinderilor de viaţă. Credem că această abordare va inspira şi consolida viaţa familiei în societate, va întrerupe ciclul contaminării şi va servi cel mai bine interesele copiilor. De asemenea, recomandăm iniţiative speciale care să îmbunătăţească tratamentul victimelor şi ajutorul acordat orfanilor şi celor care îngrijesc vârstnicii, în refacerea unor cămine viabile. Cerem o abordare, centrată pe familie, a sănătăţii: Educaţia sexuală ar trebui să fie ghidată de părinţi şi concentrată pe deprinderi ca abstinenţa, fidelitatea şi responsabilitatea în alegeri. Accesul la îngrijirea pre- şi post-natală ar trebui extins, incluzând aici consilierea privind alternativele pozitive la avort, inclusiv adopţia. Alăptarea ar trebui promovată ca o strategie de supravieţuire a copilului”.