Modelele tinerilor de astăzi
Nu că la unele dintre ele ar fi ceva rău în asta, dar ne este uşor să visăm la toate acestea pentru că suntem şi stimulaţi prin cultul personalităţii cu care suntem injectaţi adesea: fii popular… fii provocator… fă-te remarcat.
Şi fiecare vrem să fim ca un cineva de succes. Fiecare avem un model de persoană pe care vrem să-l urmăm.
Dar puţini tineri remarcă cu ce preţ îşi plătesc oamenii de succes… succesul. Cei mai mulţi dintre ei au viaţă de familie compromisă cu divorţuri, sunt mereu „vânaţi” în poveşti de scandal şi ce nu ştim noi şi ceea ce nu se spune în faţa camerelor de filmat este că de multe ori oftează dorindu-şi o viaţă de om normal… că a noastră.
În contradicţie totală cu tot ce ne oferă lumea aceasta trecătoare stau, aparent inaccesibile, alte tipuri de modele… modelele sfinţilor, modele după chipul Mântuitorului.
Nici nu prea vrea mintea noastră să admită măcar, că avem dreptul şi chiar îndemnul să ne luăm drept model de viaţă un sfânt.
Cum?… să încerc să fiu ca un sfânt? Cred că dacă aş mărturisi asta cuiva ar râde pe burtă de mine. Astăzi să fii „prea” bun… înseamnă să fii luat de prost… să fii smerit înseamnă să fii ultimul om, şi să întorci obrazul celălalt atunci când eşti lovit peste primul înseamnă laşitate pentru cei mai mulţi!
Da, pentru că sfinţii au fost întotdeauna o provocare pentru lumea aceasta… şi nu e greu… e chiar imposibil, fără Dumnezeu! Dar sfinţii sunt cei care au schimbat lumea pentru că au îndrăznit aşa cum ne-a spus Mântuitorul: „În lume necazuri veţi avea; dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea „.
Cum? Să iau model de viaţa un sfânt când mie îmi este ruşine să spun că azi e vineri şi ţin post atunci când sunt invitat la un grătar?!? S-au să trebuiască să le refuz invitaţia de sâmbătă în club pentru că a doua zi mă duc la Sfânta Liturghie?
Da, pentru că vremurile pământului au tot trecut până ce au ajuns să tocească şi vârfurile munţilor… dar sfinţii au rămas aceleaşi lumini, veşnic neasfinţite, prin care Domnul Hristos ne cheamă şi pe noi:”Voi sunteţi lumina lumii; nu poate o cetate aflată pe vârf de munte să se ascundă. Nici nu aprind făclie şi o pun sub obroc, ci în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă. Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, aşa încât să vadă faptele voastre cele bune şi să slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri.”
Să îndrăznesc să-mi iau de astăzi drept model un sfânt, când eu sunt plin de păcate, de neputinţe şi ispitit din toate părţile? Când lumea pare că de orice răutate are loc numai de sfinţi nu?
Tu hotărăşti, căci Hristos ne îndeamnă stăruitor pe toţi, indiferent de vârstă, de vremuri şi de orice altă situaţie: „Fiţi, dar, voi desăvârşiţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este”.