Oare l-a văzut cineva pe Dumnezeu? – vei întreba.
Nu. Oamenii obişnuiţi nu-l pot vedea cu ochii. Dumnezeu ne-a descoperit despre Sine, că El este Duh fără de trup şi nevăzut. (vezi Ioan 4,24) şi că omul nu poate vedea faţa Lui şi să rămînă viu (v. Exod 33, 20-23).
Dar fiinţe nevăzute există doar în basme, vei spune! Nu numai. Cele nevăzute există. Şi anume aceste lucruri sunt cele mai miraculoase şi mai importante din viaţa noastră.
Iată, spre exemplu, stai la masă şi îţi aminteşti de vara ce a trecut, visezi cum te vei duce şi la anul viitor la rîu sau la pădure. Ai gînduri vesele şi triste. Dar toate acestea sunt nevăzute. Poate fi văzută doar expresia feţei tale sau auzite cuvintele ce le rosteşti. Înseamnă că nevăzutul există.
Noi nu putem vedea gîndurile, dragostea, speranaţa şi multe altele. Toate acestea sînt noţiuni spirituale (duhovniceşti). Noi nu-l vedem pe Dumnezeu, dar îi simţim dragostea sa faţă de noi, grija şi forţa sa. Poate ţi s-a întîmplat ca în clipele de pericol parcă o oarecare forţă nevăzută să abată nenorocirea de la tine şi de la cei apropiaţi.
Voia lui Dumnezeu se manifestă în diferite momente. Creatorul lumii e nevăzut. Dar în faţa ochilor noştri avem creaţiile Lui nenumărate. Dumnezeu a creat lumea din nimic, printr-un cuvînt al său. (Gen. 1,1-2). El poate face orice va dori. Nu-i nimeni egal cu Dumnezeu nici pe pămînt, nici în ceruri. Noi oamenii, cu raţiunea noastră nu-l putem percepe. Dar îi suntem datori cu recunoştinţă pentru toate – pentru dimineaţa înrourată, pentru ploaie şi soare, pentru bucuria de a trăi.
Dumnezeu ne poartă de grijă
Într-un sat erau doi vecini. Fiecare avea familia sa şi munceau în dreptate ca să cîştige hrana de toate zilele.Însă unul din ei mereu era trist şi se gîndea:
-Dacă aş muri eu, sau dacă m-aş îmbolnăvi, ce vor face soţia şi copiii mei?
Acest gînd îi rodea mereu mintea.
Celalt vecin uneori se gîndea şi el la aceasta, dar alunga gîndul, zicînd:
– Dumnezeu, Care cunoaşte şi îi iubeşte pe oameni, va avea grijă de mine, de soţie şi de copii. Şi astfel trăia liniştit.
Primul vecin, însă întotdeauna era trist şi nici o bucurie nu-i încălzea inima. Într-o zi, pe cînd lucra la cîmp, a văzut într-un tufiş două cuiburi, unul lîngă altul şi în fiecare din ele erau puişori mici de tot.Păsărelele-mamă le aduceau de mîncare. Deodată pe cînd una din mame se întorcea cu mîncare în cioc, un uliu o răpi şi zbura cu ea. Tare se mai zbătea sărmana păsărică în ghearele uliului!
Privind la această întîmplare, omul nostru se întristă şi mai mult, zicînd:
-Moartea mamei este moartea copiiilor. Dacă şi eu aş muri, oare ce vor ajunge copiii mei?
Toată ziua s-a gîndit cu durere în suflet la păsărică şi la el. A doua zi s-a dus în cîmp să vadă căţi puişori au murit de foame.Cînd a ajuns a văzut în cuib că toţi puişorii sînt în viaţă. S-a mirat mult şi a hotărît să se ascundă în tufişuri să vadă ce se va întîmpla. Deodată a văzut cum a venit în zbor mămica puişorilor din cuibul de alături. Ea a împărţit hrane cu piii orfani.
Creştinul văzînd cele întîmplate s-a dus la vecinul său şi i-a povestit totul.
Prietenul îi zise:” Dragul meu, pentru ce te nelinişteşti? Niciodată Dumnezeu nu-i părăseşte pe robii săi. Priveşte la păsărelele acelea.Dumnezeu a vrut ca tu să vezi şi să crezi că El este Cel care poartă de grijă pentru toţi, şi nu noi. Tainele Lui sînt mari şi noi nu le cunoaştem. Deci, să credem,frate, să nădăjduim şi să-L iubim pe Dumnezeu, căci El ne poartă de grijă.
Precizare
Dumnezeu are grijă de noi aşa cum părinţii buni au grijă de copiii lor. El ne iubeşte mult.Fiind fiii lui Dumnezeu, noi toţi oamenii sîntem fraţi. De aceea trebuie să ne iubim unii pe alţii şi să ne ajutăm.
Precizare:
Creştinul îşi arată recunoştinţa iubirea faţă de iubirea şi purtarea de grijă a lui Dumnezeu făcînd fapte bune, prin rugăciune, ajutîndu-i pe oameni, ocrotind natura.
Concluzie
1. Să-L iubim pe Dumnezeu Care este Creatorul şi Purtătorul de grijă al lumii.
2. Să protejăm şi să îngrijim creaţia lui Dumnezeu.
Obiective operaţionale:
La sfîrşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
O1- să-l identifice pe Creatorul şi Purtătorul de grijă al lumii;
O2 -să enumere creaţii ale lui Dumnezeu şi creaţii ale oamenilor;
O3-să explice modul în care Dumnezeu are grijă de lume;
O4-să ilustreze modalităţi prin care creştinii îşi arată iubirea şi recunoştinţa faţă de Dumnezeu.
