STUDIU. O familie de americani aruncă anual alimente în valoare de 2.000 de dolari. Câtă mâncare irosesc românii
Consumerismul nu este, bineînţeles, o afacere exclusiv americană. Europa se confruntă cu aceeaşi problemă a irosirii de mâncare. În Marea Britanie, de pildă, magazinele au testat modalităţi prin care să descurajeze cumpăratul în exces. Astfel, lanţurile de magazine Sainsbury şi Teco au iniţiat promoţii de genul ’’cumperi una acum şi o primeşti pe cealaltă mai târziu’’.
Românii aruncă 400 de grame de mâncare zilnic
Comparativ, în România, din datele unui serviciu de salubritate, se strâng lunar, într-un singur sector, 5000 de tone de mâncare aruncată. Motivele acestei risipe sunt achiziţiile în exces, calcularea greşită a porţiilor şi obsesia legată de termenele de valabilitate. Acestea sunt câteva dintre cauzele care îi fac pe români să arunce cel puţin 400 de grame de mâncare zilnic, potrivit aceloraşi date.
Unde ajunge mâncarea aruncată
Mâncarea este pe locul doi în S.U.A. în ceea ce priveşte cantitatea care se aruncă la gunoi, după categoria ce cuprinde hârtia şi cartonul. În timp ce hârtia şi cartonul sunt reciclate, mâncarea ajunge fie în depozitele de deşeuri, fie este incinerată.
Aici au ajuns în 2010, potrivit Agenţiei de Protecţie a Mediului din S.U.A., 33 de milioane de tone de alimente, legumele fiind cele mai irosite produse alimentare din S.U.A..
În România, deşi conaţionalii noştri câştigă mai puţin decât ceilalţi cetăţeni ai UE, aproape jumătate din gunoiul aruncat este din deşeuri alimentare. “La o medie de 10 mii de tone de gunoi colectat pe lună, între 4 şi 5 mii de tone sunt resturi de mâncare doar într-un sector al Capitalei”, declara pentru gândul Stelian Minea, de la Departamentul Menajer al firmei de salubrizare Rosal. Astfel, potrivit calculelor Gândul, un român aruncă zilnic aproape jumătate de kilogram de mâncare la gunoi.
Motivele pentru care oamenii aruncă mâncarea
’’Fără o listă concretă a cumpărăturilor pe care vor să le facă, oamenii tind să achiziţioneze mai multe produse alimentare decât ar putea consuma’’, declară Brian Wansink, profesor de marketing la Universitatea Cornell din S.U.A., unde studiază comportamentul consumatorului. Oamenii exagerează şi cumpără mult mai multe lucruri de care nu au nevoie atunci când se află în magazin. ’’Ştii că ai sos pentru grătar acasă. Dar odată ce te-ai gândit la el, înseamnă că ai nevoie de el’’, spune Wansink. Conform profesorului Wansink, aproximativ 93% dintre oameni au în bucătărie cel puţin un produs mai vechi de trei ani.
’’Consumatorii sunt principalii vinovaţi pentru alimentele irosite’’, consideră Kelly M. Semrau, angajat la S.C. Johnson&Son, firmă care realizează produsele Ziploc. Ziploc este o companie care comercializează plase şi cutii de plastic folosite special pentru a păstra alimente. Firma a iniţiat o campanie de atragere a atenţiei bazată pe o reclamă în care oamenii cumpără alimente cu intenţia clară de a le arunca. Cercetările celor de la Ziploc indică faptul că mulţi oameni cumpără carne în cantităţi mari pentru a profita de reduceri, chiar dacă o parte din carne sfârşeşte prin a fi aruncată.