După cum se poate vedea, sintagma “orientare sexuală” a fost înlocuită cu sintagma “orice alt criteriu similar”. Se pare însă că acest lucru nu înseamnă prea mult, întrucât, prin această nouă sintagmă, autorii îi au în vedere anume pe cei cu “orientare sexuală netradiţională”.
Acest lucru este confirmat de menţinerea articolului 2, care spune:
(2) Prevederile prezentei legi nu se extind şi nu pot fi interpretate ca limitînd sau aducînd atingere asupra:
a) familiei, care se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie;
b) raporturilor de adopţie, bazate pe dovada îndeplinirii garanţiilor morale necesare dezvoltării armonioase a copilului prin adopţie şi pe respectarea interesului superior al copilului la un mediu familial sănătos;
c) cultelor religioase şi părţilor lor componente în partea ce ţine de convingerile lor religioase.
Niciunul din criteriile prevăzute în articolul 1 nu au vreo legătură cu familia alcătuită din bărbat şi familie, adopţia de copii sau cultele religioase. Doar homosexualitatea şi patologiile înrudite. Deci concluzia este clară, iar modificările în Codul Penal şi alte legi vor interpreta „criteriile similare” exact în acest mod.
Mai mult decât atât, homosexualitatea devine de acum înainte „similară” cu rasa, starea de sănătate, religia, vârsta etc. Deci să fii creştin şi să fii homosexual, sunt două lucruri „similare”! Nici scandalosul articol 19(2) nu a fost modificat sau anulat. Pentru că atât pricepe Oleg Efrim…
Deci Ministerul Justiţiei, făcându-ne pe toţi proşti, îşi duce mai departe planul odios. Noi ce facem?